Ancheta săptămânii
PREMIERĂ: Colonelul Vasile Botezatu, dezvăluiri amănunțite despre ancheta celei mai mari tragedii rutiere a României: Era o situație de război! VIDEO
  • Jumătatea vieții i-a fost marcată colonelului botoșănean Vasile Botezatu de cea mai mare tragedie rutieră care s-a petrecut vreodată în România, la Huțani – Botoșani.
  • A avut implicare directă în cercetarea ulterioară și, acum, la venerabila vârstă de 81 de ani, își amintește clar modul în care s-a derulat ziua de 29 iunie 1980.

Singura voce oficială care a vorbit vreodată despre accidentul de la Huțani? 

 

 

Atunci, în ziua tragediei, avea 39 de ani. Era deja în cadrul Inspectoratului Județean de Miliție specialist 1 asimilat funcției de adjunct șef al Serviciului Rutier. Ajunsese la gradul de căpitan.

 

Pe 29 iunie 1980 se afla în concediu medical, la domiciliu, însă având „defectul profesiei” bine împământenit, la auzul sirenelor (situație rară în vremea comunismului), a pus imediat mâna pe telefon pentru a se interesa despre urgența care era în desfășurare.

 

La 41 de ani de la accidentul rutier cu urmări cumplite care a avut loc la intrarea în Huțani, un fost anchetator vorbește deschis despre acea zi. Despre modul în care s-au derulat și tot ceea ce i-a fost dat să vadă într-o frumoasă zi de vară.

 

Se poate spune acum, după patru decenii trecute de la marea tragedie, că Vasile Botezatu este poate singura persoană oficială care vorbește public despre accidentul rutier cu autobuzul în care se aflau 85 de oameni, mai bine de jumătate fiind declarați morți.

 

 

 

Cum ați trăit dv. acea zi de 29 iunie 1980?

 

  • Cu multe emoții. Eram la domiciliu, eram în concediu medical. La un moment dat, spre miezul zilei am auzit mai multe sirene ale mașinilor de Poliție, ale Salvării. Băiatul cel mic mă întreabă: «tata, ce se întâmplă?». Neștiind, am dat telefon la dispecerat. Ăla era cordonul ombilical pentru informații. Și mi-a comunicat că un autobuz s-a răsturnat de pe podul Siretului. Și că sunt mulți morți. M-am îmbrăcat imediat și am mers la unitate, locuiesc în apropiere. Se dăduse alarma la întregul efectiv, cum apăreau ofițeri și subofițeri se urcau în mașini și plecau spre locul accidentului.

 

Când a ajuns acolo, în zona celor „7 poduri”, a văzut coloane de mașini staționate de o parte și de alta a drumului și puzderie de oameni care mișunau în toate părțile.

 

Colonelul Vasile Botezatu își amintește...

 

  • Salvatori care încă scoteau cadavre din apă... în concluzie, era o situație de război, practic. De ce spun treaba asta? Pentru că, conducerea a hotărât ca o echipă numeroasă să se deplaseze la spital pentru trierea victimelor, identificarea lor și culegerea datelor necesare anchetei. Ceilalți s-au organizat la fața locului pentru descongestionarea traficului, pentru salvarea victimelor care mai erau și pentru a face ordine, așa cum se face de obicei la cercetările la fața locului.

 

Morții de la Huțani scoși din statistica județului 

 

La podul de la Huțani au ajuns toate notabilitățile județului, de la prim-secretarul Partidului Comunist Român (PCR), la șefi de la tot felul de instituții. La Botoșani sau în alte județe din țară, un accident cu 48 de morți nu se mai întâmplase.

 

  • De altminteri, ca o chestiune de culoare, în statisticile Inspectoratului General de Poliție, ăștia 48 erau încercuiți și scoși efectiv din statistica județului. Adică, o catastrofă care, fiind unicat, nu mai era luată în calculul victimelor din județul Botoșani.

 

Imediat s-a constituit o echipă operativă de cercetare a locului unde s-a produs accidentul rutier și unde a ajuns și procurorul Mihai Gafițiuc, trimis de superior. Automat a preluat rolul de șef al echipei de cercetare. Căpitanul (de atunci) Vasile Botezatu reprezenta Serviciul Rutier, coloneii Munteanu și Juravle din partea organelor de cercetare penală și un al treilea colonel, Sandu Munteanu, în calitate de ofițer criminalist.

 

  • Am avut și un schimb de replici la un moment dat, pentru că pe direcția de deplasare a autobuzului, până ce s-a răsturnat, pe șosea am găsit bucăți de cauciuc asemănătoare unora rezultate dintr-o cameră de la un pneu. Și s-a opinat să nu le identificăm, fotografiem și măsurăm, dar până la urmă am spus că tehnica criminalistică ne cere ca tot ceea ce găsim la fața locului să descriem cu obiectivitate. După aceea, în cursul cercetării se va vedea ce relevanță are. Așa stând lucrurile, după vreo două ore de cercetări amănunțite, procurorul a hotărât că se poate ridica autobuzul. Între timp, au venit macarale, maiorul Barbacaru, Dumnezeu să-l odihnească, s-a ocupat de logistică.

 

  • Culmea este că nu am găsit niciun decedat în autobuz. Geamurile sparte, el ajunsese cu roțile în sus. Era un ochi de apă de fapt acolo, dar cu izvoare foarte puternice. Deși s-au adus motopompe, nu s-a reușit să se scadă nivelul apei cu mai mult de jumătate de metru. Și în aceste condiții, în mâl s-au mai găsit vreo trei sau patru cadavre.

 

 

”Cum de exact în acel loc s-a încadrat autobuzul cu roțile în sus, unde era balta aia mare, nu pot explica...”

 

După ce a fost scos autobuzul, anchetatorii au trecut la întocmirea procesului-verbal de cercetare la fața locului. Unul dintre procurori și-a adus inclusiv mașina de scris.

 

  • Ne-am deplasat la școala din Huțani și acolo într-o clasă am scos hârtiile ce le aveam și el la mașină a redactat procesul-verbal de cercetare la fața locului. Probele care au fost găsite în cadrul accidentului, mă refer la bucățile de cameră, au fost ridicate și predate procurorului. Pneul a cărui explozie a contribuit la producerea accidentului a fost de asemenea ridicat în vederea expertizării.

 

Pentru că era un caz foarte complex, dosarul accidentului a fost preluat de Parchetul General.

 

  • De aceea nici acum nu știm, actele ulterioare, expertizele puse, cine au fost cei implicați în aceste expertize, ce cercetări s-au mai făcut. Și nu am cunoștință de soluția finală care s-a dat.

 

 

Vă mai amintiți la ce interval de la producerea accidentului ați ajuns dvs. la fața locului?

 

 

  • Eu estimez că la aproximativ o oră și jumătate. Pentru că o parte din victime erau deja transportate la spital. Noi când ne deplasam spre locul accidentului, salvările și alte mașini se deplasau către spital sau spre morgă. Depinde. Ceea ce am menționat eu, cei 48 de decedați, fac parte din cele aproape 85 de persoane identificate ca fiind prezente în autobuz în momentul răsturnării. Cauza propriu-zisă a accidentului a constituit-o explozia pneului din dreapta-față, autobuzul fiind un A7 cu direcție mecanică, nu a mai putut fi ținut pe șosea de către șofer. Astfel încât s-a produs impactul cu balustrada podețului și răsturnarea cu roțile în sus. Cum de exact în acel loc s-a încadrat autobuzul cu roțile în sus, unde era balta aia mare, nu pot explica...

 

Potrivit anchetatorilor ajunși la locul accidentului, autobuzul 31-SV-2049 a căzut de la o înălțime de aproximativ trei metri, iar adâncimea bălții era de vreo patru metri, având în vedere că din el la suprafață se mai vedeau doar roțile.

 

Când ați ajuns dvs. victimele erau înșirate?

 

  • Victimele cum au fost recuperate au fost și transportate la spital. Am spus că echipa de triere era la spital. Deci, la fața locului nu s-au făcut identificări. Sau dacă s-au făcut, au fost sporadice, nu a fost o activitate concretă.

 

„S-a dat alarma întregului efectiv”

 

Ați fost implicat inclusiv în identificarea victimelor?

 

  • Nu. Eu am participat doar la cercetarea la fața locului, asta este o activitate laborioasă care s-a întins înspre miezul nopții.

 

Legat de identificarea persoanelor care erau în autobuz la momentul producerii accidentului, cunoașteți cumva cum s-a realizat această anchetă?

 

  • Ancheta s-a realizat prin audierea martorilor. V-am spus că s-a dat alarma întregului efectiv, acolo la fața locului au ajuns din toate formațiunile operative. Unii s-au ocupat de identificarea martorilor care nu au fost în mașină, alții s-au ocupat de cei care au scăpat de la înec. Pentru că, din 85 doar 48 au decedat. Și din aproape în aproape, prin audierile ulterioare s-a stabilit.

 

Vă întreb pentru că o supraviețuitoare spunea că, de-a lungul timpului nu a luat legătura cu ea nimeni de la Poliție, nu i s-a cerut nicio declarație. O altă persoană care a fost implicată în salvarea victimelor spunea că oamenii care au ieșit din apă erau atât de șocați că au scăpat cu viață încât au luat-o la fugă, efectiv, pe câmp. Și mă întreb cum s-a ajuns la identificarea celor din autobuz în aceste condiții?

 

  • Din aproape în aproape, din om în om s-a mers. Ce loc ați ocupat? – Numărul cutare. Țineți minte, în dreapta, în stânga, în față, în spate pe cine ați avut și în felul acesta s-a făcut identificarea. Autobuzul era supraaglomerat, el avea 35 de locuri și erau 85 de oameni. Și datorită supraaglomerării șoferul nu a mai reușit să mențină. Măcar să fi ținut cinci metri, de balustrada podețului, să se fi răsturnat cu cinci metri ori înainte, ori după ochiul ăla de apă.

 

„Era cel mai teribil accident de pe glob”

 

De ce s-a vehiculat de-a lungul timpului un număr diferit de victime. Se vorbește despre 47, despre 48 sau 51 de victime. Putem astăzi, la 41 de ani, să spunem cu fermitate că au fost 48 de victime?

 

  • 48 au fost în statistici, reținuți și asta-i cifra care s-a comunicat și a rămas în actele de cercetare penală. Că or mai fi murit după aceea, nu s-au raportat, nu s-a știut. 48 au înregistrat toate agențiile de presă, că au preluat știrile și s-a difuzat. Era cel mai teribil accident de pe glob. Vorbim de transportul în comun, atunci. După aia au mai fost prin Paraguay, prin Turcia, niște accidente din astea colective, cu urmări deosebite. În India, în ultimul timp...

 

Spuneați într-un interviu că știați drumurile județene, le-ați bătut la pas încă din 1968. Cunoșteați periculozitatea acelei zone la momentul producerii accidentului?

 

  • Nu. Nu. Nu. Nu numai că am bătut în supravegherea traficului, m-am ocupat și de semnalizarea rutieră a întregii rețele de drumuri împreună cu specialiștii de la drumuri naționale și județene. Sectorul acesta nu era cunoscut prin altceva decât prin vânt lateral foarte puternic care producea probleme în situații de viscol. Adică pericol de a fi împinse mașinile de pe șosea. De aceea s-au și montat parapete și pe o parte și pe alta, pentru că el este în rambleu, spre deosebire de restul teritoriului. Deci, pentru asta era cunoscut, nici vorbă de izvoarele alea foarte puternice. Nu, nu am știut și nimeni nu-și putea explica că este un volum așa de mare de apă acolo și are o asemenea adâncime.

 

Deci cauza principală a accidentului a fost supraaglomerarea sau explozia cauciucului?

 

  • Explozia de pneu, concomitent cu supraaglomerarea. Sau să iau altfel: explozia pneului, calitatea tehnică a autobuzului care avea direcție mecanică, nu servodirecție cum sunt acum și ar fi ajutat șoferul să mențină cât de cât traiectoria mașinii, și supraîncărcarea. Pneul nu era reșapat, era un pneu nou și cameră și cauciuc, care avea vreo 3.500 spre 4.000 km rulaj. Poate de aceea nici nu știm ce s-a mai întâmplat și ce soluții s-au dat. Pentru că ar fi implicat Danubiana ca producător al acestui pneu, pentru că expertiza cine știe ce a conchis. E cert, era pneu nou, am pus mâna pe el, l-am văzut.

 

Se știe cu certitudine că au fost scoși toți morții de acolo?

 

  • Da. Cu certitudine pentru că ultimul decedat a fost găsit în mâl a doua zi dimineață. Deci, ultimul decedat. Dvs. vă dați seama, ce zbatere a fost acolo pentru supraviețuire? Când te trezești într-un spațiu atât de închis, când se trezesc atâția oameni, 80 și ceva de oameni? Dovadă că șoferul a murit în accident, nu a mai putut fi salvat sau nu s-a putut salva. Și mulți au murit înecați pentru că s-au agățat unul de altul, s-au tras. Nu din cauza vitezei și traumatismelor datorate vitezei și a loviturilor primite în cursul răsturnării. Nu, înecați.

 

A fost ridicat autobuzul, a curs apa și nu am găsit pe nimeni în autobuz

 

La cât timp a preluat Parchetul dosarul?

 

  • Dosarul a rămas la procuror încă de la cercetare, așa spune procedura penală. A rămas la procuror și superiorii lui, în câteva zile, au cerut dosarul cu totul. Și dacă intervievata dvs. spune că nu a fost audiată, asta nu este treaba noastră, a Poliției, ci a celor care au gestionat în continuare dosarul. Pentru că, în afară de faptul că am fost întrebat unde sunt bucățile de cameră, le căutau pentru expertiză și umblau disperați să afle chestiunea asta și i-am liniștit când le-a spus că le-a luat procurorul în mașina Procuraturii. În rest nu știm nimic despre dosar.

 

Spuneați că numărul de victime a fost scos din statistici, că era ceva exagerat și la vremea aceea, dar și în timpurile de astăzi. Dar vi s-au dat cumva dispoziții să nu vorbiți, să nu povestiți despre această anchetă?

 

  • Nici vorbă. Nu, nu a fost așa ceva. Locțiitorul șefului Inspectoratului General al Miliției, când a venit adjunctul ministrului transporturilor, nu mai vorbesc de restul oficialităților... Cum se putea? Ziariștii care și ei au fost la fața locului și au făcut fotografii.

 

În reportajul realizat în urmă cu mai mulți ani în care apăreți și dvs., un corespondent de la presa locală spunea că nu s-a scris nimic despre accident atunci...

 

  • Nu știu, nu vă pot spune ce s-a scris sau nu. Aveam multe alte bătăi de cap în legătură cu evenimentul acesta, nu am urmărit efectiv presa.

 

Există vreo scenă care să vă fi rămas în minte în mod deosebit, din ce ați văzut pe atunci?

 

  • Da, scena când a fost ridicat autobuzul, a curs apa și nu am găsit pe nimeni în autobuz. Aia m-a marcat. Pentru că ar fi trebuit să rămână agățați, nu? Aia a fost una din scenele care m-au marcat.

 

 

Acum, dacă priviți retrospectiv, cu toată experiența pe care ați acumulat-o de-a lungul anilor, considerați că a fost o anchetă ca la carte, la acel moment?

 

 

  • Ancheta, da, a fost făcută ca la carte. Ce n-am făcut ca la carte din punctul meu de vedere? Nu am întocmit procesul-verbal de cercetare, acolo, la fața locului. Pentru că eu în cariera mea nu am plecat niciodată de la accident până ce nu am scris cu mâna mea procesul-verbal de cercetare, la fața locului. Ori, pentru că procurorul trebuia să bată la mașină, ne-am deplasat la școala din Huțani. E singura abatere pe care aș zice-o, deși nu este majoră.

 

Având în vedere că dosarul a fost preluat de Parchetul General dvs. nu ați mai aflat care a fost cauza principală a producerii accidentului...

 

  • Principala cauză o bănuiesc, pentru mine era evident, era explozia de pneu combinată cu structura mașinii și supraîncărcarea. Dar o decizie oficială, nu am aflat.

 

Dar a fost, de-a lungul celor 41 de ani, a fost vreo autoritate, vreun oficial, vreun reprezentant al vreunei instituții publice care să iasă public cu, măcar o scurtă declarație privitoare la ce s-a întâmplat atunci?

 

  • Public, până la interviul pe care l-am dat la Radio Iași, nu-mi aduc aminte să fi existat „materie primă” să zic așa, pe acest subiect.

 

Cum vedeți decizia de topire a acestui dosar în condițiile în care vorbim despre cel mai mare accident rutier care a avut loc în România, care ar fi putut fi material pentru o documentare mai amplă a ceea ce s-a întâmplat atunci, poate pentru un film. Adică nu ar fi firesc ca astfel de dosare complexe, urmare a unor mari tragedii, să fie totuși păstrate undeva?

 

  • Întrebarea e frumos formulată, dar ea se izbește de prevederile legale, de lege și de ordine de miniștri cu privire la arhivă, la statutul ei, la termenele de păstrare, la categoriile de documente ș.a.m.d.

 

„Șoferul este principalul vinovat”

 

Ce le-am putea transmite oamenilor care și-au pierdut persoane dragi în acel eveniment rutier, cine a fost vinovat de producerea acestei nenorociri?

 

  • Le putem transmite condoleanțe și acum, pentru că durerea nu se stinge niciodată, pentru cei care și-au pierdut ființele dragi. Vinovatul principal a fost șoferul pentru că el era stăpânul acelei mașini până una, alta și și-a încălcat atribuțiunile de serviciu și spre ghinionul lui și al celorlalți care și-au pierdut viața sau dimpotrivă au trecut prin tragedie, s-a întâmplat și defecțiunea tehnică a pneului, cu consecințele pe care le știm.

 

Dar nu era oare o practică generală a tuturor șoferilor de încălcare a atribuțiunilor de serviciu prin supraaglomerarea mijloacelor de transport?

 

  • Nu. Aș vrea să combat această teorie. S-au întâmplat, se întâmplă și astăzi să fie mai mulți pasageri decât numărul de locuri, dar niciodată nu s-a întâmplat să depășească cu atâtea persoane numărul de locuri al mașinii. Asta ținea de indisciplina șoferilor, de lispa mijloacelor de transport, ținea de faptul că omul voia să se deplaseze cu orice preț. Că și călătorii s-au înghesuit și au acceptat condițiile alea improprii de călătorie. Dar nu-mi aduc aminte în activitatea mea, și slavă Domnului am fost prezent în traficul rutier atâția ani, nu-mi aduc aminte să fi găsit asemenea abateri.

 

41 de ani de la cea mai mare tragedie rutieră din România, petrecută la Botoșani! MISTERUL nenorocirii încă este ținut ascuns de autorități – FOTO&VIDEO

Mărturiile femeii care a supraviețuit celei mai mari tragedii rutiere din România: Șoferul a strigat - ne răsturnăm / Fetițele alea au murit cu garoafele în mână – VIDEO & FOTO

Eroul care OFICIAL nu există! Gheorghe Podaru, omul care într-o după-amiază de vară a salvat șase oameni din mlaștina de la Huțani: Totul s-a petrecut într-o tăcere de mormânt – VIDEO & GALERIE FOTO

Pompierul care a intervenit la tragedia de la Huțani: Se scoteau oameni, intra unul, ieșea altul / Când vezi ce ai văzut acolo... nu-ți găsești cuvintele - VIDEO

Televiziunea Română a ajuns la Botoșani pentru cea mai mare tragedie rutieră din România: Sunt încă întrebări la care după 41 de ani nu se știe răspunsul – GALERIE FOTO & VIDEO

Dezvăluiri după 4 decenii: Anvelopa care a explodat era nouă, ”autobuzul morții” avea doar o ușă și transporta oameni pe... motor

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
”Reforma de la Apă” a născut până la urmă mai mulți șefi, instalatorii au fost rebotezați ”operatori circuite rețea apă” poate-poate vine cineva să se angajeze
Pe 20 aprilie, cu câteva zile înaintea Paștelui, Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ”Aqua Botoșani”, structură constituită de Consiliul Județean și 73 de consilii locale, a avizat modificarea organigramei și statului de funcții la SC Nova Apaserv SA. După ce, în ianuarie, s-au redus directorii de la patru la doi, în aprilie numărul total al șefilor a crescut cu patru. În același timp, se găsesc foarte greu oameni pentru munca de jos.
Coșmar pe drumul Botoșani - Flămânzi: pietre, pământ, șanțuri și mult praf: Oamenii au rămas fără poduri, este disconfortul cu piatra, cu praful, cu penele... VIDEO & GALERIE FOTO
Pe 2 august 2021, Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) anunța deschiderea șantierului de lucrări pe DN 28 B, Botoșani – Târgu Frumos.Odată frontul de lucru ajuns aproape de limita orașului Botoșani, pentru șoferi parcurgerea unui drum către Iași sau spre sudul țării a devenit un calvar.
Gata negocierile pe directori PNL - PSD: Doi liberali grei lăsați fără funcție, social-democrații au aplicat din nou tactica ”oricine, numai el nu”
Așa cum am anunțat spre finele săptămânii trecute, una dintre „victimele” negocierilor s-a nimerit a fi Ada Macovei, șefa educației botoșănene pe care, și de această dată, o urmărește trecutul.Negocierile au fost în cele din urmă închise și la Botoșani după intervenția unor șefi de la București.
DEZVĂLUIRI explozive despre „faimoasele autobuze” : Eltrans plătește taxă pentru fiecare kilometru suplimentar și are deja peste 100.000 km în plus - VIDEO
3.600 de euro plătește Eltrans pe lună pentru fiecare autobuz închiriat de la compania turcească cu care s-a încheiat un contract de leasing operațional.Autobuzele s-au defectat de 200 de ori în mai puțin de doi ani și sunt limitate și la numărul de kilometri parcurși.
Femeia comisar de la Protecția Consumatorilor reținută de procurori este pensionară de doi ani, Parchetul și boala au înjumătățit comisarii de la Botoșani
Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Botoșani funcționează doar cu jumătate din personal după arestarea a doi comisari și îmbolnăvirea șefului. CJPC era condusă de Mirel Rogalschi, care oficial are funcția de comisar șef adjunct, pentru că postul de comisar șef este deținut la nivelul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Nord – Est (CRPC) Iași, căruia i se subordonează și unitatea de la Botoșani.
Îngrijitoare de lux la Spitalul Mavromati: Lefuri în plată de 6.000 - 9.000 de lei
Nu există posturi mai bine sau mai prost remunerate. În România angajatorii sunt cei care provoacă discrepanțele uriașe între mediul privat și cel bugetar.Și se ajunge astfel ca două persoane care prestează practic aceeași activitate, dar în locuri diferite, să aibă salarii diametral opuse, ca valoare.
După 31 de ani, Primăria Botoșani a înregistrat la OSIM „Premiul Național de Poezie Eminescu”: Eminescu este al nostru, al tuturor / Dacă dorește să-l provincializeze, să-l facă de nivel local, să implice și aprozarul nu știu care...
După trei decenii în care manifestările dedicate Zilelor Eminescu au fost organizate de Fundația Culturală Hyperion, de anul viitor organizatorii ar putea fi alții.Primăria municipiului Botoșani, finanțatorul principal al acestor evenimente culturale, a devenit proprietară pe titulatura premiului.
Lichidare până la capăt: S-a scos la vânzare și o cale ferată din ograda orașului - O să vină romii până la urmă să o cumpereGALERIE FOTO
Cabinetul Individual de Insolvență (CII) ”Dascălu Constantin Lulu” continuă încercarea de recuperare a datoriilor SC Termica SA. La 11 ani de la intrarea în faliment a fostei societăți de termoficare a orașului, în patrimoniul acesteia încă se mai găsesc bunuri care pot fi valorificate.
Marea ”pilăreală”: Statul a uitat de concursuri, puzderie de instituții conduse de interimarii cu pile la partid
”Exercită cu caracter temporar”, ”promovare temporară”, ”delegare atribuții”, ”preluare sarcini”, toate aceste expresii sofisticate nu fac altceva decât să ascundă la Botoșani un fenomen care a luat amploare în pandemie. La conducerile a tot mai multe instituții sunt propulsați oameni fără concurs, dar cu carnetul potrivit de partid.
Loading...
„Omul care mânca două pâini” la companiile orașului, dat afară de la societatea în faliment care a îngropat Primăria în datorii
S-au câștigat și se câștigă bani frumoși la societățile Consiliului Local Botoșani, indiferent de situația lor financiarăDirectorul cu două salarii din termie și-a încheiat contractele de șef și a rămas doar cu statutul de angajat la Modern Calor
TRAGEDIA de la Huțani reprodusă după 41 de ani! Cât de pregătit e Botoșaniul să intervină la un accident de o asemenea amploare? – VIDEO 
Seria articolelor privitoare la cea mai mare tragedie rutieră a României se încheie cu un exercițiu de imaginație. Colonelul Decebal Muraru, inspectorul-șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) „Nicolae Iorga”, a participat alături de Botoșăneanul la acest demers după un salt în trecut, pornind de la momentul în care s-a aflat de accident. 
Afaceri cu șomeri anchetate de Poliție și Agenția de Integritate, angajați de la AJOFM prinși în morișca subvențiilor
Polițiștii botoșăneni desfășoară o anchetă care vizează modul în care mai multe societăți comerciale și o organizație neguvernamentală au încercat, și unele chiar au și reușit, să obțină subvenții de la bugetul de stat și cel european prin Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM).
Femeia aruncată printre cadavre care a înviat la morgă: Mama, tu ai fost moartă și ești vie, ce ai văzut acolo?VIDEO & FOTOGALERIE
Aproape 42 de ani trecuți din ziua accidentului de la Huțani nu au fost nici pe departe suficienți pentru ca Virgina Varvarei, astăzi pensionară, să uite clipele îngrozitoare prin care a fost nevoită să treacă. Povestea acesteia este probabil cea mai tulburătoare dintre toate cele ale supraviețuitorilor pe care Botoșăneanul a reușit să îi găsească și să îi intervieveze.
”Șoferii iadului”, vinovații de serviciu în ”epoca de aur”: Mergeai non-stop până picai, mai ațipeai... / Când porneai motorul scotea o fumăraie că autogara nu se mai vedeaVIDEO & FOTOGALERIE
Despre modul inuman, un veritabil atentat la siguranța vieții, în care se circula în perioada comunistă...
Loading...
Șoferul din autobuzul groazei a murit sub ochii soției și a lăsat orfani trei copii, două amenzi – singurele pedepse pentru 48 de morți
Cea mai mare tragedie rutieră din istoria României a avut eroul său negativ. Pentru că în comunism sistemul nu putea fi decât perfect, cei care greșeau erau doar oamenii. Chiar dacă, atunci când vorbim despre șoferi de exemplu, erau nevoiți să circule cu autobuze vechi, pline de improvizații și cu anvelope noi, dar cu defecte de fabricație.
OMAGIU adus după 41 de ani de la tragedia în care au murit aproape 50 de botoșăneni - Troiță ridicată de Consiliul Județean și Primărie – VIDEO
Seria articolelor realizate de publicația Botoșăneanul despre tragedia care a avut loc la Huțani în urmă cu mai bine de patru decenii se aproapie de final. Atât cât s-a putut în condițiile date, am încercat să călătorim într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat pentru a readuce în atenție accidentul care rămâne pe primul loc în România, în privința numărului ridicat de morți.
Tragedia de la Huțani, dezvăluită în presa comunistă doar la anunțurile de condoleanțe: A fost tratat drept un accident de muncă
Tragedia de la Huțani nu a existat și totul a fost doar un vis urât dacă ar fi să ne luăm după presa botoșăneană din acea perioadă. Presă ce însemna de fapt un singur ziar care nu a pomenit ceva despre cel mai mare accident rutier din istoria României.
Adevărul făcut scrum! Dosarul accidentului de la Huțani TOPIT de Parchet și Poliție – GALERIE FOTO singurele IMAGINI de la tragedia rutieră
Autoritățile au distrus toate dosarele și documentele cu fotografii anexate, declarații de martori, expertize sau rezultate ale cercetărilor penale care au existat în urma celei mai mari tragedii rutiere din țara noastră.Accidentul rutier cu morți colective a avut loc la Huțani pe 29 iunie 1980, când un autobuz s-a răsturnat cu roțile în sus într-o mlaștină, iar în jur de 50 de oameni și-au pierdut viața.
Dezvăluiri după 4 decenii: Anvelopa care a explodat era nouă, ”autobuzul morții” avea doar o ușă și transporta oameni pe... motor
A doua zi după accidentul din 29 iunie 1980 de la Huțani s-a constituit o comisie de constatare tehnică a condițiilor în care s-a produs tragedia. Autobuzul a fost scos din apă cu o macara și transportat la garajul IJTL – Întreprinderea Județeană de Transport Local Botoșani.
Televiziunea Română a ajuns la Botoșani pentru cea mai mare tragedie rutieră din România: Sunt încă întrebări la care după 41 de ani nu se știe răspunsul GALERIE FOTO & VIDEO
Seria de articole inițiată de Botoșăneanul despre accidentul rutier care a avut loc la Huțani în 29 iunie 1980, când un autobuz cu circa 85 de persoane s-a răsturnat într-o mlaștină, a readus în atenția publică această tragedie unică în România prin proporțiile sale. Atunci când s-a produs, a fost înregistrat drept cel mai groaznic accident rutier de pe glob.
La acea vreme legea prevedea că pentru un numar mai mare de 10-15 victime, nu mai reţin cifra exactă, trebuia declarat doliu naţional, a fost o tăcere totală, în ţară au ştiut numai cei care aveau rude la Bt, sau din anumite împrejurari. Într-un comentariu anterior am afirmat că am avut un coleg de serviciu decedat în acel accident, fusese militian dat afară din militie. La iesirea din serviciu regulamentul prevedea ca militianul să predea pistolul şi caietul în care facea înregistrarile cu activitatea din acea zi, respectivului nu i s-au mai găsit cele două, a fost acuzat de însuşirea lor şi dat afară, a fost o răfuială a unuia din sefii lui. Sa angajat la Ecb, la cîteva luni după deces a fost reabilitat datorită faptului ca arma şi caietul au fost găsite. Tare, nu? Au fost 85 de pasageri din care 48 de morti, 37 au scăpat si au luat-o la fugă peste camp.
10 ianuarie 2022, 14:52
Era o perioada grea pentru România era o perioada în care se făcea economie la tot ..se făcea economie la lumina la ulei la căldură la materialele de calitate din care erau confecționate orice piese..erau proaste pe scurt ..deci un cauciuc nou din acel moment nu se poate compara cu un cauciuc nou din acest moment..existau adidași în acea perioada făcuți dintr un plastic atât de prost și ieftin încât alunecai cu ei pe asfalt..În ceea ce privește aglomerarea acest om vorbește în necunoscuta de cauza probabil din biroul sai obscur..mașinile de Săveni spre exemplu erau mai aglomerate decât cele din Suceava și cine a trăit acele vremuri probabil își aduce aminte ...pe ruta Manastireni Burla un anume șofer Todica umplea mașina la fel și cred ca doar norocul a făcut sa nu se întâmple alte tragedii
10 ianuarie 2022, 12:59
Peste cincizeci de ani va fi o discutie despre situatia din acesti trecuti doi ani pandemici...
10 ianuarie 2022, 11:00
Sondaj
Credeți că se vor termina la timp lucrările la drumul Botoșani - Târgu-Frumos, adică la data de 12 mai 2023?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
”Eu am o informare scrisă de la dl director, dar vreau să reiasă și din discuțiile pe care le avem: Copălău, până în perioada 30 iunie, estimăm că terminăm tronsonul acela, mai este tronsonul de la Botoșani până la Bălu ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9457 lei
USD
Dolarul SUA
4.6715 lei
CHF
Francul elveţian
4.8931 lei
GBP
Lira sterlină
5.7258 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4368 lei
XAU
Gramul de aur
274.0955 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2433 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2354 lei
AUD
Dolarul Australian
3.2446 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.6404 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2000 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6647 lei
Vremea
astăzi
Botosani
27.6 o C
Dorohoi
27.7 o C
Bucecea
26.9 o C
Darabani
21.7 o C
Saveni
28.1 o C
Ştefăneşti
19.4 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.