Ancheta săptămânii
Dezvăluiri după 4 decenii: Anvelopa care a explodat era nouă, ”autobuzul morții” avea doar o ușă și transporta oameni pe... motor

A doua zi după accidentul din 29 iunie 1980 de la Huțani s-a constituit o comisie de constatare tehnică a condițiilor în care s-a produs tragedia. Autobuzul a fost scos din apă cu o macara și transportat la garajul IJTL – Întreprinderea Județeană de Transport Local Botoșani.

Anvelopa fusese de fapt rulată doar 8.300 km


Din structura special creată au făcut parte reprezentanți ai Inspectoratului General al Miliției, Inspectoratului Județean de Miliție Botoșani, Inspectoratului de Stat Teritorial pentru Protecția Muncii (ISTPM), Centrul de Reparații Motoare Botoșani și ITA (Întreprinderea de Transporturi Auto) Suceava. Constatarea s-a făcut în prezența a doi procurori de la Botoșani.


Autobuzul aparținea ITA Suceava – Baza Fălticeni și nu i-au fost descoperite probleme majore. Cu toate că în ani s-a acreditat ideea că starea avansată de degradare a anvelopei ar fi contribuit la explozia care a declanșat tragedia, realitatea constatată la fața locului a fost cu totul alta.


Cauciucul din dreapta față, care a cedat pe podul de la Huțani, era aproape nou, fiind rulat pe doar 8.300 de kilometri. De aceea, în procesul-verbal întocmit de comisie s-a făcut trimitere la ”calitatea necorespunzătoare a anvelopei”.


Aceasta fusese achiziționată de la Danubiana Popești – Leordeni, fabrica de cauciuc din ”Epoca de Aur”, care a rezistat până în zilele noastre și care în anii 90 a fost preluată de omul de afaceri botoșănean Gelu Tofan, care a încetat de curând din viață.

 

”O altă cauză care ar fi putut genera explozia este calitatea necorespunzătoare a anvelopei”


Și aici ajungem în punctul în care putem spune că oamenii care și-au pierdut viața pe 29 iunie 1980 au fost victimele unui sistem totalitar.


Deși aproape nouă, anvelopa a cedat, însă nimeni nu a atras vreodată răspunderea producătorului, adică a fabricii Danubiana.


Investigații ulterioare au demonstrat că, în realitate, anvelopa făcea parte dintr-un lot furnizat de întreprinderea din capitală care prezenta defecte de producție, aceasta putând fi una dintre explicațiile producerii exploziei, favorizată bineînțeles și de numărul extrem de mare de călători, mult peste capacitatea mijlocului de transport.


Era inacceptabil însă în comunism ca un lucru ieșit nou de pe poarta fabricii să fie defect.


Așa că ancheta, în afara unor verificări ale altor pneuri din același lot, s-a închis doar la nivelul ITA Suceava, proprietara autobuzului, fără să fie extinsă și la oameni sau unități de stat din afara acesteia. Mai exact, nu a fost tras cineva la răspundere pentru calitatea neconformă a anvelopei.


Că pneul avea o problemă este demonstrat, atât direct, cât și indirect, și de concluziile unei alte comisii, formată din reprezentanți ai Ministerului Muncii, ISTPM, Parchetului Botoșani și Miliției Botoșani, care pe data de 5 iulie 1980 a încheiat un proces-verbal în care menționează: ”o altă cauză care ar fi putut genera explozia este calitatea necorespunzătoare a anvelopei în cauză deoarece explozia s-a produs după efectuarea unui rulaj de numai 8.300 km”. Ca atare, în final se stabilește clar ca măsură: ”o atenție deosebită se va acorda calității anvelopelor”.

 

Omul care în epoca minciunii și-a asumat crudul adevăr


Faptul că morții au fost victima unui sistem bolnav este confirmat și de declarațiile unuia dintre colegii lui Ioan Aparaschivei, șoferul decedat în accident.


Dacă șefii ITA Suceava au pus accidentul pe seama supraaglomerării mijlocului de transport în comun, lucrătorul de care facem vorbire a avut curajul să declare unele lucruri aproape de neimaginat în acea epocă.


El a arătat că ITA Suceava are mari probleme cu aprovizionarea, în sensul că lipsesc piese de schimb și că penuria tehnică a unității face ca mai multe autobuze să staționeze în garaje pentru că nu pot fi reparate. Colegul șoferului mai menționa că, din cauza faptului că pe traseu sunt trimise mai puține mijloace de transport, acestea ajung să fie asaltate de călători, lucru care s-a întâmplat și cu acea cursă programată să circule pe traseul: Fălticeni – Suceava – Botoșani – Liteni – Fălticeni.

 

83 de oameni într-un autobuz de numai 33 de locuri!!!

 

În afara faptului că anvelopa era aproape nouă, o alta surpriză a comisiei de anchetă – date fiind ideile care s-au propagat în timp – o reprezintă capacitatea acelui autobuz. Nu avea nici măcar 40 – 45 de locuri, ci doar 33.


Și cum totalul oficial al călătorilor stabilit de autorități ca fiind în mijlocul de transport în clipa tragediei este de 83, înseamnă că nu era vorba doar de un număr dublu față de locurile admise, ci de aproape triplu.


Cum a ajuns să aibă un asemenea număr reprezintă un mister cel puțin prin prisma declarațiilor pe care directorii ITA Suceava le-au dat anchetatorilor la acea dată. Ei susțineau atunci că autobuzul plecase din Fălticeni cu aproximativ 10 – 15 persoane, iar din Autogara Suceava a luat drumul Botoșaniului cu 31 de oameni. Deci era deja aproape plin.


Dacă ar fi să luăm de bune declarațiile șefilor de la ITA Suceava, în doar 25 de kilometri, distanța de la Suceava și Botoșani, în autobuz au urcat nici mai mult, nici mai puțin de 52 de oameni! Dar nu trebuie să uităm că reprezentanții unității de transport aveau tot interesul să demonstreze că din autogările Suceava și Fălticeni, de care răspundeau, totul a fost în regulă și că supraîncărcarea s-a produs pe parcurs. Și că eventuala vine aparține șoferului.


Oricum, depozițiile directorilor de la ITA vin în contradicție cu ceea ce susțin mai mulți botoșăneni rămași pe 29 iunie 1980 în Autogara Suceava: au vrut să se urce, dar nu au mai avut loc pentru că autobuzul era deja arhiplin.

 

Autobuzul în care se călătorea pe motor


Autobuzul 31 SV 2049 era unul tip Roman Diesel A8 cu motor Saviem de doar 130 cai putere, cât are în ziua de astăzi și un Renault Megane, de exemplu. Era prevăzut cu o singură ușă, situată undeva în apropierea roții din dreapta față. Mai mult, o parte a motorului, voluminoasă de altfel, se regăsea între conducătorul auto și pasagerul din dreapta, fiind folosită drept scaun fără spătar de către călători.


În jurul orei 14:30 a ajuns în zona ”Șapte poduri” și exact la jumătatea acestora, adică la al patrulea, anvelopa dreapta față a explodat. Autobuzul s-a înclinat pe partea dreaptă, a rupt parapetul și a căzut pe cupolă în mlaștină.


Una dintre măsurile stabilite atunci de a doua comisie menționată a fost aceea de montare în fiecare mijloc de transport în comun a unei plăcuțe cu textul: ”cu acest autobuz se pot transporta maxim ... persoane”.

 

O inscripție tardivă pentru oamenii care s-au înghesuit atunci pe culoarul morții...

 


FOTO: Un autobuz de tipul celui care a căzut în mlaștina de la Huțani

 

loading...
Anchetă eveniment: Accidentul de la Huțani, cea mai mare tragedie rutieră din istoria României – VIDEO
ASTĂZI: 40 de ani de la cea mai mare catastrofă rutieră din istoria României, MĂRTURII cutremurătoare

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL

Îngrijitoare de lux la Spitalul Mavromati: Lefuri în plată de 6.000 - 9.000 de lei
Nu există posturi mai bine sau mai prost remunerate. În România angajatorii sunt cei care provoacă discrepanțele uriașe între mediul privat și cel bugetar.Și se ajunge astfel ca două persoane care prestează practic aceeași activitate, dar în locuri diferite, să aibă salarii diametral opuse, ca valoare.
După 31 de ani, Primăria Botoșani a înregistrat la OSIM „Premiul Național de Poezie Eminescu”: Eminescu este al nostru, al tuturor / Dacă dorește să-l provincializeze, să-l facă de nivel local, să implice și aprozarul nu știu care...
După trei decenii în care manifestările dedicate Zilelor Eminescu au fost organizate de Fundația Culturală Hyperion, de anul viitor organizatorii ar putea fi alții.Primăria municipiului Botoșani, finanțatorul principal al acestor evenimente culturale, a devenit proprietară pe titulatura premiului.
Lichidare până la capăt: S-a scos la vânzare și o cale ferată din ograda orașului - O să vină romii până la urmă să o cumpereGALERIE FOTO
Cabinetul Individual de Insolvență (CII) ”Dascălu Constantin Lulu” continuă încercarea de recuperare a datoriilor SC Termica SA. La 11 ani de la intrarea în faliment a fostei societăți de termoficare a orașului, în patrimoniul acesteia încă se mai găsesc bunuri care pot fi valorificate.
Marea ”pilăreală”: Statul a uitat de concursuri, puzderie de instituții conduse de interimarii cu pile la partid
”Exercită cu caracter temporar”, ”promovare temporară”, ”delegare atribuții”, ”preluare sarcini”, toate aceste expresii sofisticate nu fac altceva decât să ascundă la Botoșani un fenomen care a luat amploare în pandemie. La conducerile a tot mai multe instituții sunt propulsați oameni fără concurs, dar cu carnetul potrivit de partid.
„Omul care mânca două pâini” la companiile orașului, dat afară de la societatea în faliment care a îngropat Primăria în datorii
S-au câștigat și se câștigă bani frumoși la societățile Consiliului Local Botoșani, indiferent de situația lor financiarăDirectorul cu două salarii din termie și-a încheiat contractele de șef și a rămas doar cu statutul de angajat la Modern Calor
TRAGEDIA de la Huțani reprodusă după 41 de ani! Cât de pregătit e Botoșaniul să intervină la un accident de o asemenea amploare? – VIDEO 
Seria articolelor privitoare la cea mai mare tragedie rutieră a României se încheie cu un exercițiu de imaginație. Colonelul Decebal Muraru, inspectorul-șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) „Nicolae Iorga”, a participat alături de Botoșăneanul la acest demers după un salt în trecut, pornind de la momentul în care s-a aflat de accident. 
Afaceri cu șomeri anchetate de Poliție și Agenția de Integritate, angajați de la AJOFM prinși în morișca subvențiilor
Polițiștii botoșăneni desfășoară o anchetă care vizează modul în care mai multe societăți comerciale și o organizație neguvernamentală au încercat, și unele chiar au și reușit, să obțină subvenții de la bugetul de stat și cel european prin Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM).
Femeia aruncată printre cadavre care a înviat la morgă: Mama, tu ai fost moartă și ești vie, ce ai văzut acolo?VIDEO & FOTOGALERIE
Aproape 42 de ani trecuți din ziua accidentului de la Huțani nu au fost nici pe departe suficienți pentru ca Virgina Varvarei, astăzi pensionară, să uite clipele îngrozitoare prin care a fost nevoită să treacă. Povestea acesteia este probabil cea mai tulburătoare dintre toate cele ale supraviețuitorilor pe care Botoșăneanul a reușit să îi găsească și să îi intervieveze.
”Șoferii iadului”, vinovații de serviciu în ”epoca de aur”: Mergeai non-stop până picai, mai ațipeai... / Când porneai motorul scotea o fumăraie că autogara nu se mai vedeaVIDEO & FOTOGALERIE
Despre modul inuman, un veritabil atentat la siguranța vieții, în care se circula în perioada comunistă...
Loading...
Șoferul din autobuzul groazei a murit sub ochii soției și a lăsat orfani trei copii, două amenzi – singurele pedepse pentru 48 de morți
Cea mai mare tragedie rutieră din istoria României a avut eroul său negativ. Pentru că în comunism sistemul nu putea fi decât perfect, cei care greșeau erau doar oamenii. Chiar dacă, atunci când vorbim despre șoferi de exemplu, erau nevoiți să circule cu autobuze vechi, pline de improvizații și cu anvelope noi, dar cu defecte de fabricație.
OMAGIU adus după 41 de ani de la tragedia în care au murit aproape 50 de botoșăneni - Troiță ridicată de Consiliul Județean și Primărie – VIDEO
Seria articolelor realizate de publicația Botoșăneanul despre tragedia care a avut loc la Huțani în urmă cu mai bine de patru decenii se aproapie de final. Atât cât s-a putut în condițiile date, am încercat să călătorim într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat pentru a readuce în atenție accidentul care rămâne pe primul loc în România, în privința numărului ridicat de morți.
Tragedia de la Huțani, dezvăluită în presa comunistă doar la anunțurile de condoleanțe: A fost tratat drept un accident de muncă
Tragedia de la Huțani nu a existat și totul a fost doar un vis urât dacă ar fi să ne luăm după presa botoșăneană din acea perioadă. Presă ce însemna de fapt un singur ziar care nu a pomenit ceva despre cel mai mare accident rutier din istoria României.
Adevărul făcut scrum! Dosarul accidentului de la Huțani TOPIT de Parchet și Poliție – GALERIE FOTO singurele IMAGINI de la tragedia rutieră
Autoritățile au distrus toate dosarele și documentele cu fotografii anexate, declarații de martori, expertize sau rezultate ale cercetărilor penale care au existat în urma celei mai mari tragedii rutiere din țara noastră.Accidentul rutier cu morți colective a avut loc la Huțani pe 29 iunie 1980, când un autobuz s-a răsturnat cu roțile în sus într-o mlaștină, iar în jur de 50 de oameni și-au pierdut viața.
PREMIERĂ: Colonelul Vasile Botezatu, dezvăluiri amănunțite despre ancheta celei mai mari tragedii rutiere a României: Era o situație de război! VIDEO
Jumătatea vieții i-a fost marcată colonelului botoșănean Vasile Botezatu de cea mai mare tragedie rutieră care s-a petrecut vreodată în România, la Huțani – Botoșani.A avut implicare directă în cercetarea ulterioară și, acum, la venerabila vârstă de 81 de ani, își amintește clar modul în care s-a derulat ziua de 29 iunie 1980.
Loading...
Televiziunea Română a ajuns la Botoșani pentru cea mai mare tragedie rutieră din România: Sunt încă întrebări la care după 41 de ani nu se știe răspunsul GALERIE FOTO & VIDEO
Seria de articole inițiată de Botoșăneanul despre accidentul rutier care a avut loc la Huțani în 29 iunie 1980, când un autobuz cu circa 85 de persoane s-a răsturnat într-o mlaștină, a readus în atenția publică această tragedie unică în România prin proporțiile sale. Atunci când s-a produs, a fost înregistrat drept cel mai groaznic accident rutier de pe glob.
Dumitru Zmău în fața celei mai mari tragedii din carieră: Erau distruși. Oameni plângeau, țipau, răcneau. O nenorocire ca asta sper să nu mai prind în viața asta - VIDEO
Doar cei care au prins o bucată din comunism își pot aminti cum decurgeau călătoriile între localități sau cele interjudețene. Autobuzele plecau exclusiv din autogări, nu existau firme private, cum sunt în zilele noastre, pentru transportul călătorilor la orice destinație dorită. Nu erau bilete rezervate, aer condiționat sau altele de acest gen.
Pompierul care a intervenit la tragedia de la Huțani: Se scoteau oameni, intra unul, ieșea altul / Când vezi ce ai văzut acolo... nu-ți găsești cuvintele - VIDEO
Pe Liviu Adronic l-am cunoscut prin prisma activităților din ultimele două decenii, el dezvăluindu-și public sufletul sensibil îndrăgostit de cultură. A apărut și s-a poziționat firesc în mijlocul evenimentelor artistice ca și cum ar fi fost acolo dintotdeauna. Puțini cunosc faptul că Liviu Andronic a trăit o zi și o noapte în mijlocul celei mai mari tragedii rutiere care a lovit România. Și care l-a schimbat și pe el, pe viață. Deși, nu a pierdut pe nimeni drag. A preluat însă din durerea celorlalți, a celor care și-au plâns morții.
Eroul care OFICIAL nu există! Gheorghe Podaru, omul care într-o după-amiază de vară a salvat șase oameni din mlaștina de la Huțani: Totul s-a petrecut într-o tăcere de mormântVIDEO & GALERIE FOTO
Ne reîntoarcem în timp, în duminica zilei de 29 iunie 1980, în localitatea Huțani, unde a avut loc cea mai mare tragedie rutieră a României.Gheorghe Podaru a avut o implicare uriașă în partea a doua a evenimentului rutier, în ceea ce s-a înțeles pe atunci a fi misiunea de salvare.
Mărturiile femeii care a supraviețuit celei mai mari tragedii rutiere din România: Șoferul a strigat - ne răsturnăm / Fetițele alea au murit cu garoafele în mânăVIDEO & FOTO
Margareta Hergheligiu avea 27 de ani în anul care avea să marcheze iremediabil sute de oameni din trei județe ale Moldovei și este una dintre puținele persoane care a supraviețuit teribilului accident rutier din 29 iunie 1980.Își amintește fiecare detaliu extrem de clar, iar amintirile încă-i rănesc memoria pentru că, în cei 41 de ani care au trecut de atunci, nu s-a oprit din întrebările adresate Divinității: „De ce am trăit eu și nu unul dintre copiii care se aflau în autobuz? Sau una dintre familiile fericite care se aflau printre călători?”.
41 de ani de la cea mai mare tragedie rutieră din România, petrecută la Botoșani! MISTERUL nenorocirii încă este ținut ascuns de autorități – FOTO&VIDEO
Au trecut patru decenii de la cea mai mare tragedie rutieră care a lovit România, la Botoșani. O nenorocire care a frânt zeci de familii și a împietrit numeroase inimi, ale celor care au înregistrat pierderi omenești, dar și ale celor care pe atunci au fost salvatori sau martori. În limitele posibile, permise de un sistem comunist opresiv, botoșănenii i-au plâns mai mult în șoaptă pe cei plecați, fără să tragă prea multe speranțe în aflarea adevărului.
Sondaj
Ar trebui introduse uniformele școlare obligatorii?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Avem o creștere indiferent de fluctuație, veniți, plecați, pensionați, o creștere cu contract de muncă de 22 de medici. Și să nu uităm că mai avem în continuare concursuri în derulare. Avem două posturi la ATI, concursul ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
acum 2 zile
EUR
Euro
4.9477 lei
USD
Dolarul SUA
4.6725 lei
CHF
Francul elveţian
4.8048 lei
GBP
Lira sterlină
5.8325 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.6467 lei
XAU
Gramul de aur
277.4633 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2453 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2864 lei
AUD
Dolarul Australian
3.3027 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.6568 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2006 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6648 lei
Vremea
astăzi
Botosani
19.3 o C
Dorohoi
17.9 o C
Bucecea
18.8 o C
Darabani
17.3 o C
Saveni
18.2 o C
Ştefăneşti
22.3 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.