Costul chiriei, al cumpărăturilor alimentare, al electricității, al asigurărilor și al asistenței medicale se modifică acum mai rapid decât pot suporta bugetele gospodăriilor.
În anii următori, națiunile ar putea concura nu doar pentru oportunități, ci și pentru capacitatea de a oferi stabilitate în domeniile locuințelor, energiei, alimentelor și asistenței medicale. Această capacitate este așteptată să devină un atu definitoriu pentru societățile de succes. De aceea, economiștii descriu din ce în ce mai mult „reziliența” – nu doar creșterea economică – ca fiind următorul aspect important pentru bunăstarea unei națiuni, scrie presa elenă.
În acest climat, Raportul privind populația mondială examinează zonele unde această instabilitate crește cel mai rapid, dar și țările care reușesc să se adapteze cel mai bine la noile condiții.
Pentru milioane de oameni, locuința era cândva cea mai previzibilă cheltuială din bugetul familiei. Acest lucru s-a schimbat. În mare parte a lumii dezvoltate, chiriile și prețurile locuințelor cresc într-un ritm pe care salariile nu îl pot susține. În România, chiriile au împins inflația din aprilie la aproape 11%.
Canada: Piața imobiliară din orașe precum Toronto și Vancouver se află sub o presiune dramatică. Oferta limitată de proprietăți, imigrația în creștere și cererea puternică de investiții au dus la creșterea costului vieții, făcând aproape imposibilă găsirea de locuințe la prețuri accesibile. În unele zone, chiriile au crescut mai mult în doar doi ani decât în întregul deceniu precedent.
Portugalia: Țara a devenit un magnet pentru nomazii digitali și expatriați, dar acest succes a avut un cost: chiriile din Lisabona au crescut atât de brusc încât mulți localnici au fost nevoiți să abandoneze cartierele în care familiile lor locuiau de generații.
Statele Unite: Piața rămâne profund dezechilibrată. Orașe precum Austin au înregistrat creșteri vertiginoase ale chiriilor în timpul boom-ului muncii la distanță, doar pentru a vedea prețurile scăzând pe măsură ce oferta de locuințe noi a crescut în cele din urmă. Între timp, unele părți din Midwest rămân relativ stabile.
În Tokyo chiriile medii au rămas surprinzător de stabile de ani de zile. Acest lucru se datorează politicilor dinamice de construcție a locuințelor și unui cadru legal flexibil pentru utilizarea terenurilor.
Nimic nu face inflația mai vizibilă decât rafturile unui supermarket. Prețurile alimentelor au devenit unul dintre cele mai clare semne că stabilitatea globală este zdruncinată. Și aici, România e campioana europeană a scumpirilor.
Regatul Unit: Țara a înregistrat cea mai rapidă inflație alimentară din ultimele decenii, ca urmare a crizelor energetice, a deficitului de forță de muncă și a problemelor din lanțul de aprovizionare. Bunurile de bază, precum ouăle, produsele lactate și uleiul de gătit, dau mari dureri de cap gospodăriilor.
Argentina: Acesta este cel mai extrem caz. Inflația de trei cifre a transformat cumpărăturile de zi cu zi într-o adevărată cursă contra cronometru. Mulți consumatori se grăbesc să cumpere urgent bunuri de folosință îndelungată, înainte ca prețurile să urce din nou.
Japonia: Țara, care timp de mulți ani a fost asociată cu o inflație excepțional de scăzută, navighează acum pe ape necunoscute. Importurile scumpe și un yen slab au împins prețurile alimentelor în sus, schimbând comportamentul consumatorilor într-o societate care timp de decenii a fost renumită pentru stabilitatea remarcabilă a prețurilor.
Imaginea de ansamblu: Inflația prețurilor alimentelor nu schimbă doar obiceiurile de cumpărare. Ea afectează în mod direct sănătatea oamenilor, nivelurile de stres și planificarea financiară pe termen lung. Țările care se bazează în mare măsură pe importurile de alimente (cum e și România) sunt cele mai expuse la creșteri viitoare de prețuri.
O schimbare izbitoare: unele lanțuri europene de supermarketuri folosesc acum etichete electronice pe raft care pot schimba prețurile instantaneu pe parcursul zilei, o practică de „stabilire dinamică a prețurilor” care anterior se observa mai ales în cazul biletelor de avion și al rezervărilor de hotel.
Electricitatea și încălzirea erau odată printre cele mai fixe cheltuieli dintr-o locuință. Astăzi, însă, facturile par mai degrabă un joc de noroc cu miză mare, deoarece prețurile fluctuează constant în funcție de războaie, vreme și jocurile pieței globale.
Germania: Țara s-a confruntat cu șocuri energetice severe după ce accesul la gaze rusești ieftine a fost întrerupt. Gospodăriile și industriile s-au confruntat brusc cu fluctuații de prețuri fără precedent, la care puțini s-ar fi așteptat în cea mai mare economie a Europei.
Australia: În ciuda vastei producții de energie a țării, consumatorii casnici se confruntă cu creșteri abrupte ale facturilor la electricitate din cauza presiunii asupra rețelei naționale, a angajamentelor de export și a provocărilor legate de infrastructură.
Norvegia: Țara oferă un contrast izbitor. Datorită dominației energiei hidroelectrice, majoritatea norvegienilor se bucură de costuri relativ mici la electricitate – deși chiar și acolo, volatilitatea prețurilor regionale a cauzat tensiuni politice.
Perspectiva de ansamblu: Stabilitatea energetică devine rapid un avantaj competitiv major pentru orice națiune. Se așteaptă ca țările cu o producție internă puternică, rețele moderne și surse diversificate de aprovizionare să devină mult mai atractive în viitor, atât pentru pensionari, cât și pentru companii.
Franța generează aproximativ 70% din energia electrică din centrale nucleare. Acesta este principalul motiv pentru care se confruntă cu o volatilitate mult mai mică a prețurilor la energia electrică în comparație cu majoritatea țărilor vecine.
Asistența medicală a fost întotdeauna un factor cheie pentru cei care își planifică viața pe termen lung sau se pregătesc pentru pensionare, dar chiar și cele mai puternice sisteme de sănătate se confruntă acum cu presiuni financiare tot mai mari.
Sursa https://www.hotnews.ro
