Urmăritul național din Botoșani s-a predat la Poliție cu avocatul și o acuzație mai grea pe nume

Un botoșănean dat în urmărire națională s-a prezentat singur la Poliție iar ulterior a fost arestat.

 

S-a predat singur pentru arestare 

 

 

Un bărbat din Darabani, județul Botoșani, dat în urmărire la nivel național după ce ar fi atacat polițiști, s-a prezentat singur la sediul Poliției din localitatea natală. A venit însoțit de un avocat. 

 

Denis Costel Hrimiuc (născut în 1989) figura pe lista persoanelor căutate de autorități după ce, pe 27 noiembrie 2025, Judecătoria Darabani a emis pe numele său un mandat de arestare preventivă pentru infracțiunea de ultraj. 

 

El a fost dat în urmărire națională când a părăsit locul presupusei fapte și nu s-a prezentat la audieri, iar polițiștii l-au căutat în toată țara. 

 

Într-un gest surprinzător, bărbatul s-a prezentat singur la Poliție pentru a răspunde la mandatul emis pe numele său. Polițiștii i-au solicitat judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Botoșani emiterea unui nou mandat de arestare preventivă. 

 

sentință Tribunalul Botoșani

Confirmă arestarea preventivă dispusă în lipsă faţă de inculpatul Hrimiuc Denis-Costel, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj (...) Constată că termenul de 30 de zile pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului curge începând de la 9 ianuarie 2026 şi până la 7 februarie 2026, inclusiv. Respinge, ca nefondate, cererile de revocare şi de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu sau cea a controlului judiciar, formulate de inculpat.

 

 

Acuzații mai grave pe numele său 

 

 

De asemenea, judecătorii au schimbat și încadrarea juridică a bărbatului, din ultraj în ultraj raportat la tentativa la omor.

Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare. 

 

Ultrajul este o infracțiune care constă în amenințarea, lovirea sau exercitarea de violențe asupra unui funcționar public, de regulă polițist, jandarm sau magistrat, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În aceste situații nu există intenția de a ucide, iar fapta este sancționată mai sever decât aceeași faptă comisă asupra unei persoane obișnuite, tocmai pentru că vizează autoritatea statului.

 

Ultrajul raportat la infracțiunea de omor apare atunci când violențele exercitate asupra funcționarului public au ca rezultat moartea acestuia. În acest caz, fapta nu mai este încadrată juridic ca simplu ultraj, ci se aplică dispozițiile privind omorul sau omorul calificat. Ultrajul reprezintă doar contextul în care a fost comis omorul, iar pedeapsa este cea prevăzută pentru uciderea unei persoane, mult mai gravă, putând ajunge până la detenție pe viață.

 

Diferența esențială dintre cele două situații este rezultatul faptei și intenția autorului: în cazul ultrajului se urmărește intimidarea sau vătămarea funcționarului public, iar în cazul ultrajului raportat la omor rezultatul este moartea victimei, ceea ce atrage aplicarea legii penale pentru omor.

 

Abonament BT Pătrat Mov

Abonează-te, citește Botosaneanul.ro fără reclamă și comentează cât vrei

Autentificare