Prezentat în premieră internațională pe 10 august, la festivalul de la Locarno, Elveția, filmul „Dracula” a stârnit reacții diverse din partea publicului și jurnaliștilor. De exemplu, criticul de la The Hollywood Reporter l-a numit „zgomotos și plin de felație”. „Aceste reacții n-au fost deloc surprinzătoare pentru mine, pentru că știam că va fi un film controversat, din moment ce deranjează ordinea societății în care trăim”, spune Oana Maria Zaharia, una dintre actrițele care joacă în filmul lui Radu Jude. Într-un interviu pentru publicul HotNews, ea povestește cum a fost primit „Dracula” la Locarno, dar și care-i sunt așteptările de la publicul din România.
În România anului 2025, Dracula se reinventează – nu ca un mit romantic și kitsch, ci ca un colaj zgomotos, satiric și absurd, care îți trântește în față realitățile pe care poate oamenii le-au evitat până acum. La Festivalul de Film de la Locarno, Radu Jude a lansat un film de trei ore despre vampiri, turism grotesc și AI generativ, un „ceva” despre capitalism, ipocrizie și batjocură culturală. Criticul de la The Hollywood Reporter l-a numit „zgomotos și plin de felație”. Radu Jude l-a numit „scrisoarea lui de dragoste pentru Ed Wood”.
Cu un buget de 1,5 milioane euro, realizat anul trecut în 29 de zile între cetăți medievale și orașul modern, „Dracula” e o oglindă spumoasă întoarsă mass-mediei, consumului și societății care-și caută identitatea sau reperele în imagini de carton.
Iar în mijlocul acestui haos regizat, „Vampira” Oanei Maria Zaharia își poartă propria revoluție.
– Cum ai ajuns să joci în „Dracula”? A fost vorba de o preselecție sau de un rol creat special pentru tine?
– L-am cunoscut pe Radu Jude în perioada în care se documenta pentru filmul „Babardeală cu Bucluc”. Eram fana filmelor lui de foarte mulți ani, de când văzusem „Cea mai fericită fată din lume”.
În perioada aceea, m-am împrietenit cu el pe rețelele sociale ca să fiu la curent cu proiectele lui viitoare. La un moment dat, am postat pe Facebook despre cum mi-am pierdut jobul de profesoară de engleză din cauza fotografiilor mele nud, eu fiind pasionată de fotografia nud și lucrând ca model de fotografie nud de peste 15 ani.
La momentul respectiv nici măcar nu lucram ca profesoară într-o școală, ci predam engleză angajaților din companii multinaționale, dar pentru că trăim într-o societate pudibondă și ortodoxă, compania a hotărât să mă concedieze după ce a aflat că făceam fotografie nud, ca „să nu-și strice imaginea”.
Cum eu vorbesc deschis despre astfel de subiecte, în încercarea de a schimba mentalități, am postat povestea mea pe social media și asta i-a atras atenția lui Radu, care, cum spuneam, tocmai se documenta pentru filmul „Babardeală cu bucluc”, bazat pe un caz similar, în care o profesoară e pusă la zid din cauza unui incident cu tematică sexuală.
Radu mi-a scris și m-a rugat să ne vedem ca să îi povestesc mai multe despre experiența mea, despre cum m-a făcut să mă simt, despre reacțiile pe care le-a stârnit celor din jurul meu, ca să contureze mai bine scenariul și personajul din film. Ne-am întâlnit și am avut o discuție foarte fructuoasă, iar Radu a hotărât să-mi dea și un mic rol în filmul lui: cel al unei mame scandalizate de comportamentul „profesoarei porno”. Până la urmă mi-a dat două roluri mai mici, a fost mulțumit de prestația mea în film și am rămas prieteni, urmărindu-ne în continuare pe social media.
După o vreme, mi-a trimis un scenariu pentru „Dracula” care încă nu era gata și mi-a zis că mă are în vedere pentru un rol principal, cel al Vampirei.
Sincer, mi s-a părut o nebunie de scenariu și inițial nu am înțeles mare lucru din el, dar fiind vorba de un proiect de-ale lui, am mers pe încredere totală și am acceptat rolul, înainte să termin de citit scenariul. Deși personajul a fost creat parțial cu mine în minte, am dat o probă de casting ca să vedem dacă reușesc să fac față rolului, eu fiind actriță amatoare, fără multă experiență. Radu a fost încântat, iar eu am zis că, dacă el are încredere în mine, merg pe mâna lui, cu speranța că nu-l voi dezamăgi.
– Ce te-a atras cel mai mult la acest proiect?
– Ce mă atrage la toate proiectele lui Radu: modul de lucru spontan și experimental, îndrăzneala, temele abordate, toate de mare interes pentru mine (capitalismul, exploatarea prin muncă, ipocrizia din societatea românească, utilizarea simbolurilor istorice și al folclorului românesc în propaganda naționalistă, impactul AI-ului asupra societății și asupra artelor).
– „Dracula” a stârnit un val de reacții intense după premiera de la Locarno, fiind descris ca „excesiv”, „tragi-comic” și „disperat”. Care a fost prima ta reacție la aceste critici?
– Aceste reacții n-au fost deloc surprinzătoare pentru mine, pentru că știam că va fi un film controversat, care va deranja multă lume, din moment ce deranjează ordinea societății în care trăim.
Cum spuneam, eu nu am ținut niciodată cont de convenții și norme sociale învechite, iar o femeie liberă, care trăiește fix cum vrea ea, e considerată periculoasă în societate. Așa că am fost descrisă și eu, de-a lungul vieții, exact cu aceste epitete pe care le-au zis oamenii despre film: excesivă, tragi-comică, disperată.
După ce am înțeles că astfel de critici nu arată decât că oamenii sunt ignoranți sau speriați de ceea ce nu înțeleg, am început să le iau ca pe niște complimente. Deci reacția mea la aceste critici aduse filmului a fost una de satisfacție că, împreună cu echipa minunată cu care am lucrat, chiar am realizat ceva bun, din moment ce am stârnit în oameni emoții atât de intense.
Doar ăsta e rolul artei, după părerea mea, să stârnească emoții și să provoace minți, să facă oamenii să chestioneze lucrurile cu care s-au obișnuit și pe care le iau de-a gata.
– Filmul explorează inteligența artificială ca unealtă de creație. Cum ți s-a părut să faci parte dintr-un proiect în care AI-ul e co-scenarist și, într-un fel, co-autor al poveștii?
– În ultima vreme, am citit multe articole, cât și dezbateri pe social media, despre impactul AI-ului asupra societății în general, cât și asupra artelor. Am văzut că oamenii sunt foarte speriați că ne va fura informațiile personale și joburile.
Sunt probleme reale, nu zic, ba chiar am ajuns să nu mai putem detecta ce e real și ce e produs cu ajutorul AI-ului, iar asta e foarte derutant pentru toată lumea.
Dar mie nu mi-e frică de inteligența artificială. Cred că, la fel ca în cazul oricărui lucru pe lume, e important cum o folosești. Te poate ajuta, te poate și doborî. La un moment dat, o să ne dăm seama de neajunsurile inteligenței artificiale și o să găsim modalități să o gestionăm mai bine.
Sursa https://www.hotnews.ro