Cei trei ocupă podiumul la Botoșani la numărul de dosare depuse la instanțe. Locul întâi este adjudecat de Marcel Marcu cu peste 300 de acțiuni deschise. Tânărul Andrei Merticariu din Darabani are doar anul acesta peste 70 de plângeri depuse la Tribunalul Botoșani. Alexandru Răuțu și-a trecut în palmaresul personal alte câteva zeci de dosare, de la instanțele din Botoșani, până la Curtea de Apel Suceava.
Ce înseamnă toate aceste procese?
Excursii zilnice, un soi de distracție specifică persoanelor private de libertate și un mod de a ieși din monotonia vieții de încarcerat. Toate în avantajul lor și în dauna statului și a sistemului de justiție. Plângerile nu sunt variate, doar atât cât le permite legea și sunt depuse după condamnare. Vizează contestații la executare ori contestații în anulare. Și cereri de întrerupere a executării pedepsei sau condiții de detenție și conflicte cu ceilalți deținuți. Orice pare că poate fi contestat.
Iar deschiderea unei acțiuni în instanță nu este una tocmai dificilă. Cererea se depune la registratura Penitenciarului care este obligat să o trimită mai departe, pe circuit.
Un magistrat de la Tribunalul Botoșani – Secția Penală a fost cel care a tras semnalul decisiv de alarmă. Deși situația este una generalizată și suferă toate instanțele din România, dar și unitățile de detenție alături de stat care suportă povara cheltuielilor judiciare.
Solicitarea a fost preluată de avocatul Ionela Aiftincă, intrată în politică în anul electoral 2024, în echipa lui Valeriu Iftime.
Ionela Aiftincă, avocat Baroul Botoșani
„Este într-adevăr o problemă având în vedere modalitatea în care este reglementat articolul privind procedura în fața instanței de executare. Este un articol 597, alineat 2, Cod Procedură Penală care prevede faptul că, condamnatul este adus obligatoriu în fața instanței de judecată. Participarea la instanță, la judecarea cererii prin videoconferință se poate doar cu acordul său”.
Cu alte cuvinte, deținutul este întrebat dacă dorește să fie audiat de judecător în sistem videoconferință și invariabil răspunsul este negativ. Astfel că, potrivit drepturilor pe care le are prin lege, este însoțit la instanță de ofițerii Penitenciarului. Uneori la distanțe și de 600 de km.
Ionela Aiftincă, avocat Baroul Botoșani
„Acesta este motivul pentru care s-a inițiat un proiect de modificare a acestui articol. A venit această solicitare din partea unui judecător de la Tribunalul Botoșani care activează în penal și care a ridicat această problemă. Am preluat această solicitare, am folosit-o și în campanie electorală ca fiind ceea ce îmi propuneam să fac. Am comunicat mai departe și am colaborat cu dl senator Ovidiu Jitaru care a inițiat acest proiect de lege, a atașat expunerea de motive, a depus-o în Senat fiind lege organică, a avut susținere și la Camera Deputaților, a dlui deputat Eduard Mititelu și în felul acesta a operat modificarea acestui articol”.
Simplificat, un deținut care deschide un proces nu mai are dreptul de a alege modul în care apare în fața judecătorului, fizic sau prin videoconferință.
Judecătorul îl solicită, doar dacă este cazul.
Ionela Aiftincă, avocat Baroul Botoșani
„Nu mai este nevoie de acordul condamnatului pentru a fi adus în sala de judecată și doar judecătorul apreciază dacă este necesară prezența sa, sau nu, în fața instanței de judecată. Acest text de lege, această modificare a avut nevoie de avizul mai multor comisii, a avut chiar și un aviz negativ. A avut chiar un aviz pozitiv de la comisia din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care, mai mult decât atât, a apreciat că este necesară modificarea și a unui alt alineat care se referă la calea de atac împotriva contestației în primă instanță”.
Reglementează și previne abuzurile.
Ajută la reabilitarea condamnatului care-și poate găsi alte preocupări în spatele gratiilor. Și previne amplificarea fenomenului în contextul în care „excursioniștii” la instanțe sunt în general deținuți faimoși printre ceilalți colegi care le urmează exemplul.
Ionela Aiftincă, avocat Baroul Botoșani
„În prezent sunt mulți condamnați care depun dosare pe rolul instanței de la Botoșani, de la alte locuri de detenție. De exemplu, de la Penitenciarul Arad depun cereri la Tribunalul sau la Judecătoria Botoșani la o distanță de peste 600 de km. Iar Penitenciarul Botoșani este obligat să-l aducă. Ce înseamnă? Cheltuieli cu transportul național, cheltuieli cu transportul de la Penitenciar la instanță. Când ajung însă la Botoșani, unii dintre aceștia, în ziua judecății, deși au fost citați și aduși la Botoșani tocmai pentru a participa la ședința de judecată, aleg videoconferința. Își schimbă opțiunea pentru că legea le permite acest lucru.”
Pe lângă distracție și alungarea monotoniei, condițiile mai bune din detenție. O modalitate preferată mai ales de persoanele condamnate pentru infracțiuni grave și care se află închise în penitenciare de maximă siguranță.
Ionela Aiftincă, avocat Baroul Botoșani
„Există patru regimuri de detenție: regim de maximă siguranță, regim închis, semi-deschis și deschis. La noi, la Botoșani este regim semi-deschis cu alte drepturi față de regimul de maximă siguranță de la Arad. E vorba de vizite, de dreptul la telefon, pachete. Totodată, modul în care ei sunt supravegheați este diferit. La regimul de maximă siguranță sunt anumite percheziții, mai dese, iar venind aici au posibilitatea să facă anumite acțiuni ilegale, camătă, trafic. Și cam acesta este motivul pentru care ei vin aici”.
Un deținut vine la Penitenciarul din Botoșani. Începe să depună sute de cereri la toate instanțele posibile. La unitatea de detenție botoșăneană zilnic sunt înregistrate în medie aproape 55 de citații.
40 dintre acestea sunt din partea deținuților veniți prin transfer. Adică, fictive.
Nu contează rezultatul plângerilor, care sunt respinse de judecători în proporție covârșitoare. Ci perioada de ședere la Botoșani care se tot prelungește.
Ionela Aiftincă, avocat Baroul Botoșani
„Sunt condamnați care au pe rolul Tribunalului Botoșani peste 300 de cereri, într-o perioadă extrem de scurtă. De ce pun atât de multe cereri? Pentru a avea o perioadă cât mai lungă acoperită cu procese, astfel încât să nu fie trimiși la unitatea de executare. Mai mult decât atât, în ziua în care ar trebui să plece la unitatea de executare fac anumite proceduri care să determine să nu mai aibă aviz de transport. Adică, înghit anumite obiecte, se automutilează și atunci nu mai primesc aviz de transport pentru că sunt duși la spital”.
O vizită la spital le mai poate prelungi șederea la Botoșani cu încă una, două luni.
Aceste persoane care au dreptul la apărare prevăzut prin lege beneficiază în general de avocat din oficiu. Care este plătit din bugetul de stat, prin Ministerul de Justiție. Sumele nu sunt deloc de neglijat. Tot statul suportă și cheltuielile de transport de la Arad la Botoșani, spre exemplu. Distanța fiind foarte lungă, este necesară și o oprire la o unitate de cazare, cu hrana aferentă, atât pentru deținut cât și pentru pază.
Ionela Aiftincă, avocat Baroul Botoșani
„Mai mult decât atât, verificând portalul instanței de judecată am observat că foarte mulți dintre ei renunță la judecată în fața judecătorului. Care este consecința? Instanța ia act de renunțare, dar statul este obligat să achite cheltuielile judiciare care rămân în sarcina statului. Onorariu de avocat care în cazul acesta este de 735 de lei la fiecare dosar. Deci, este o cheltuială pe care o suportă statul. Dar, pe de altă parte este și eludarea regimului de detenție care face practic imposibilă reeducarea acestui condamnat, dar are efect și asupra celorlalți condamnați care sunt în același penitenciar”
Înainte de promulgare este nevoie și de avizul de constituționalitate, invocat de o parte dintre parlamentari, de la AUR preponderent.
CSM arată însă că nu sunt probleme de constituționalitate sau probleme de încălcări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) având în vedere că deținutul are aceleași garanții ale dreptului la apărare, este asistat de avocat, de interpret și, mai mult decât atât, este și adus în fața instanței, dacă instanța apreciază ca necesar acest lucru.
Avocatul Ionela Aiftincă a concluzionat că modificarea acestui important articol din Codul de Procedură Penală a fost rodul unei colaborări între profesioniștii dreptului care lucrează în domeniul justiției și a parlamentarilor PNL de Botoșani. Și că, toate categoriile profesionale care întâmpină probleme de acest tip, pot apela la parlamentari pentru modificări legislative și eficiență în activitate.
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
