Odată cu înaintarea în vârstă, multe persoane observă modificări ale tiparelor de somn. Se trezesc mai devreme, au un somn agitat sau nu mai pot dormi la fel de mult ca înainte. Deși un mit spune că nevoia de somn scade cu vârsta, în realitate, necesarul rămâne similar cu cel al adulților tineri, adică șapte până la nouă ore pe noapte. De obicei, se schimbă structura somnului, acesta devenind mai superficial și mai ușor de întrerupt. Iată câteva strategii practice care pot ajuta în astfel de situații.
Intervalul optim diferă de la o persoană la alta. Dacă dormi mai puțin, dar te trezești odihnit și ai energie, acest ritm poate fi suficient. Oboseala persistentă, iritabilitatea sau dificultățile de concentrare pot indica un somn insuficient, care trebuie corectat.
Mai mulți factori pot cauza probleme de somn la vârstnici. Identificarea lor este esențială pentru a găsi soluții eficiente.
Cu timpul, mulți adulți dezvoltă obiceiuri care perturbă somnul. Consumul de cofeină târziu, alcoolul seara sau un program de somn neregulat sunt doar câteva exemple. Specialiștii de la Harvard Medical School avertizează că, pentru unii, chiar și o ceașcă de cafea dimineața poate afecta somnul.
„Pe măsură ce îmbătrânim, capacitatea de a metaboliza aceste substanțe se modifică, iar procesarea nu mai este la fel ca la treizeci sau patruzeci de ani,” atrage atenția dr. Brienne Miner, profesor la Universitatea Yale.
Insomnia afectează toate vârstele, dar este mai frecventă la adulții de peste 60 de ani. Se manifestă prin dificultăți de adormire și de menținere a somnului. Poate fi temporară sau se poate transforma într-o problemă pe termen lung.
O meta-analiză publicată în Sleep Medicine în 2024, care a inclus 252 de studii din 36 de țări și aproape un milion de participanți, arată că 40% dintre adulții de peste 60 de ani au o calitate slabă a somnului, iar 29% prezintă simptome de insomnie.
Apneea de somn este o cauză frecventă a problemelor de somn la vârstnici. Această afecțiune presupune oprirea repetată a respirației în timpul somnului, privând organismul de oxigen. Netratată, poate duce la probleme grave de sănătate, precum accident vascular cerebral, tulburări cognitive și hipertensiune arterială.
Mulți adulți suferă de apnee de somn fără să știe. Partenerul poate observa sforăitul puternic sau episoadele în care respirația se oprește, urmate de gâfâit. Somnolența accentuată în timpul zilei este un alt semnal de alarmă. Schimbarea stilului de viață, dispozitivele de respirație CPAP și, uneori, intervențiile chirurgicale pot fi utile.
Tulburările de mișcare sunt frecvente la vârstnici. Un exemplu este sindromul picioarelor neliniștite, care se manifestă printr-o senzație neplăcută și nevoia de a mișca picioarele (și uneori brațele), îngreunând relaxarea și adormirea. O altă tulburare este sindromul mișcărilor periodice ale membrelor, care implică tresăriri repetate în timpul somnului. Tehnicile de relaxare și anumite medicamente pot ameliora simptomele.
Boala Alzheimer poate afecta ciclul somn-veghe, determinând fie somn excesiv, fie insuficient. Trezirile frecvente noaptea, confuzia și strigătele sunt comportamente obișnuite. Strategiile non-farmacologice, precum îmbunătățirea rutinei și a mediului de somn, și reducerea siestei sunt adesea prima soluție.
La mulți adulți în vârstă, disconfortul persistent sau durerea cronică fragmentează somnul, creând un cerc vicios în care somnul insuficient amplifică percepția durerii, iar durerea menține organismul în stare de alertă.
Urinarea nocturnă (nicturia) devine mai frecventă odată cu vârsta, afectând până la 80% dintre adulții în vârstă, potrivit statisticilor, provocând întreruperi frecvente ale somnului.
Unele medicamente pot perturba somnul și pot agrava insomnia, mai ales dacă sunt administrate seara. Este important ca medicul să cunoască toate tratamentele urmate, inclusiv suplimentele, și să recomande ajustări dacă este necesar.
Somnul insuficient afectează rapid funcțiile mentale și controlul emoțional, scăzând atenția, fragmentând memoria, încetinind reflexele și destabilizând reglajul emoțional. Apar iritabilitatea, variațiile de dispoziție și dificultatea de concentrare.
La vârste înaintate, somnul de proastă calitate este asociat cu un risc mai mare de căderi, prin efectele asupra vigilenței, echilibrului și coordonării. O cădere poate duce la fracturi, spitalizare și o recuperare dificilă.
La vârstnici, somnul fragmentat și adormirea dificilă au adesea cauze multiple, de la schimbări fiziologice până la medicație, dureri sau un program dezordonat. Schimbările de rutină și de mediu pot îmbunătăți calitatea somnului fără a recurge imediat la somnifere.
„Asta înseamnă să te culci și să te trezești la aceeași oră în fiecare zi. Este probabil cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru a-ți îmbunătăți somnul,” a precizat medicul geriatru Brienne Miner.
Un program fix stabilizează alternanța somn-veghe și reduce tendința de a adormi la ore nepotrivite. Fluctuațiile mari între zile, mai ales între săptămână și weekend, pot accentua trezirile nocturne.
Sursa https://www.hotnews.ro
