În județul Botoșani, pentru localnicii din zeci de localități există doar două alternative: să bea apă infestată și să-și riște sănătatea sau să cumpere apă îmbuteliată de la magazin. Și asta fiindcă multe dintre fântânile și izvoarele publice nu au apă potabilă.
Județul Botoșani, nordul extrem al României, vara anului 2025, secolul XX. Pe marginea drumului național care leagă municipiul Botoșani de vama cu Republica Moldova, în dreptul localității Drislea, se află pancarte care dau glas disperării. Pe ele scrie cu litere uriașe, realizate cu vopsea roșie : „Vrem apă!”.
Localnicii ajunseseră la capătul răbdării. Deși trăiesc în județul aflat pe locul doi în România ca suprafață a luciului de apă, vară de vară îndură setea. Prin conductele publice curge apă cu porția sau deloc, potrivit adevarul.ro
Iar situația nu este singulară. Zone întregi din județ suferă din cauza lipsei de apă, iar situația este mai dramatică decât pare. Pe lângă faptul că sistemul public de alimentare cu apă, vechi și subcapacitat pentru nevoile județului, dă rateuri în multe localități, oamenii nu se mai pot baza nici măcar pe fântâni sau izvoare.
Multe dintre acestea au fost declarate nepotabile de specialiștii Direcției de Sănătate Publică, adică sunt infestate cu diverse bacterii rezultate fie de la latrine, fie de la tot felul de deversări pe cursurile de apă. Nu în ultimul rând, multe fântâni sunt pline de nitriți și nitrați, adică mortale dacă apa este dată copiilor mici. Sunt sate precum
Cerchejeni, în care localnicii trăiesc ca într-o adevărată Sahară, deși se află la numai 20 de kilometri distanță de unul dintre cele mai mari râuri din Moldova. Mulți dintre acești oameni sunt nevoiți să aleagă între a consuma apă infestată sau a cumpăra de la magazin, în condițiile în care Botoșani este unul dintre cele mai sărace din România, mai ales în zonele rurale.
Această realitate cruntă se desprinde din rapoartele Direcției de Sănătate Publică Botoșani. Astfel, în anul 2025 au fost verificate 46 de fântâni din 13 localități de pe raza județului. Dintre acestea doar una avea bună de băut, cea de la Mănăstirea Vorona, din comuna cu același nume. Restul, erau infestate bacteriologic sau chimic.
"Pornind de la numărul de fântâni pe care noi în 2025 le-am evaluat din punct de vedere al potabilității, am constatat că din 46 de fântâni doar una singură îndeplinește condițiile de potabilitate, atât din punct de vedere microbiologic cât și din punct de vedere chimic. Celelalte ori au o problemă de poluare microbiologică, ori chimică, unde nutriții și nitrații sunt o problemă”, precizează Teodor Ferariu, directorul DSP Botoșani.
Reprezentanții DSP spun că poluarea poate fi eliminată doar identificând și îndepărtând sursele de poluare, atribuție ce cade în sarcina Primăriilor.
„Poluarea este greu de eliminat doar folosind filtre. Trebuie identificată și înlăturată sursa de poluare. Responsabilitatea este a unităților administrativ teritoriale, care trebuie să găsească soluții de îndepărtare a surselor de poluare și să asigure apa potabilă către populație”, adaugă Teodor Ferariu.
Situația trenează de mai bine de două decenii. Prin 2001, era verificată calitatea apei în județul Botoșani și rezulta că 80% dintre fântâni erau contaminate cu nitrați și nitriți.
În 2009, după opt ani, un alt control al DSP Botoșani a scos la iveală faptul că lucrurile nu se schimbaseră radical. Mai precis, 75% dintre fântâni continuau să aibă apă infestată. În prezent, din totalul fântânilor verificate, 97.8% sunt infestate și nu au apă bună de băut. Sursele de poluare au rămas și ele aceleași. Pe de o parte, este vorba despre dejecții de animale sau umane provenite de la grajduri sau toaletele din curte, situate prea aproape de sursele de apă sau care pur și simplu se infiltrau în pânza freatică. De cealaltă parte, este vorba despre prezența nitriților și nitraților. O altǎ sursă de poluare o reprezintă chimicalele din îngrășăminte care intră în pământ și contaminează pânza freatică.
Măsurile concrete au constat mai mult în amplasarea de „buline” pe fântâni care indicau faptul că nu au apă potabilă. Oricum, multe dintre acestea au secat din cauza anilor secetoși repetați.
În mod normal, dacă nu există apă potabilă în fântâni, localnicii ar putea utiliza apa de la robinet. Și aici există însă o mare problemă. Sunt zone precum Cerchejeni, Drislea, Flămânzi sau Ungureni unde localnicii au primit luni întregi cu apă cu porția în mijlocul verii. De exemplu, la Cerchejeni, satul nu a avut niciodată alimentare cu apă potabilă. Fântânile de pe deal au secat iar cele din zonele mai joase ale satului nu au apă potabilă.
„Vara, trăim ca-n deșert, cu gândul la apă. O picătură nu este. Fântânile au secat una după alta. Care au mai rămas au apă doar pentru spălat, dar nu de băut. Suntem disperați“, preciza Petru, un localnic din Cerchejeni.
Primari din județ pârâți prefectului: Relația nu e foarte fructuoasă – VIDEO
