Un studiu amplu contrazice ideea că un consum moderat de alcool ar fi benefic, demonstrând că orice cantitate, oricât de mică, crește riscul de demență.
Cercetarea, publicată în BMJ Evidence-Based Medicine, a analizat date de la peste jumătate de milion de persoane din UK Biobank și Million Veteran Programme din SUA. Concluzia este clară: nu există un prag sigur de consum de alcool pentru sănătatea creierului.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 2024, România ocupa locul al doilea în Uniunea Europeană la consumul de alcool, cu 17,06 litri de alcool pur pe an per adult, aproape dublu față de media europeană de 9,2 litri. Aceasta echivalează cu aproximativ două pahare și jumătate de vin sau două halbe de bere zilnic.
Institutul Național de Sănătate Publică raportează că 70% dintre românii de peste 15 ani au consumat alcool în ultimele 12 luni. Mai grav, 35% dintre adulți depășesc lunar limita de consum intens, ajungând să bea 60 de grame de etanol pur odată. Peste jumătate dintre bărbați (53%) recunosc acest comportament, în timp ce la femei procentul este de 18%.
Nici adolescenții nu sunt o excepție. Studiul YRBSS din 2022 arată că șase din zece liceeni au băut alcool în ultimele 30 de zile, iar peste două treimi au consumat cel puțin o dată.
Timp de zeci de ani, studiile păreau să indice că un consum redus de alcool ar putea avea efecte protectoare asupra creierului. Persoanele care beau ocazional păreau mai puțin expuse riscului de demență decât cele abstinente. Noile dovezi demontează însă această concluzie.
Cercetarea publicată în BMJ Evidence-Based Medicine a utilizat o metodă diferită, numită randomizare mendeliană, care analizează variații genetice pentru a stabili legături cauzale reale, nu doar corelații. Rezultatele au demonstrat că riscul de demență crește proporțional cu cantitatea de alcool consumată, inclusiv la niveluri considerate moderate.
„În studiile observaționale, părea că cei care beau puțin sunt mai protejați decât cei care beau mult sau deloc. În realitate, mulți dintre cei care renunță la alcool o fac din motive medicale, uneori chiar din cauza primelor semne de declin cognitiv”, a explicat Tara Spires-Jones, profesor la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie.
Fenomenul se numește cauzalitate inversă, o eroare frecventă în studiile anterioare. Alcoolul nu protejează creierul, ci unele persoane reduc consumul tocmai pentru că starea de sănătate începe să se deterioreze. Studiul arată că mulți dintre cei care au dezvoltat ulterior demență își diminuaseră deja consumul înainte de diagnostic, explicând astfel impresia falsă, creată de cercetările mai vechi, despre un efect protector al alcoolului.
Pentru fiecare unitate standard în plus a consumului estimat genetic, probabilitatea de a dezvolta Alzheimer este mai mare cu 17%, iar riscul pentru orice formă de demență urcă la 23%. Această relație se menține chiar și după ce sunt luați în calcul factori precum educația, fumatul, indicele de masă corporală și statutul socio-economic.
Concret, o dublare a consumului de alcool prezis genetic crește riscul de demență cu aproximativ 23%. „Persoanele care beau în medie trei pahare pe săptămână de-a lungul vieții au un risc cu 15% mai mare decât cele care consumă doar unul,” a precizat dr. Anya Topiwala, cercetător principal la Oxford Population Health. De asemenea, o predispoziție genetică dublă pentru tulburarea de consum de alcool este corelată cu o probabilitate mai mare, cu 16%, de a dezvolta demență.
Chiar dacă studiul nu demonstrează o relație cauzală directă, concluziile confirmă tiparul observat și în alte cercetări care indică o legătură constantă între consumul de alcool și deteriorarea cognitivă.
„Există suficiente date care arată o asociere constantă între consumul de alcool și riscul crescut de demență, iar cercetările de laborator confirmă efectul neurotoxic al alcoolului,” a subliniat Tara Spires-Jones.
Metoda genetică utilizată oferă o imagine mai amplă asupra efectelor alcoolului de-a lungul vieții, nu doar într-un moment izolat. Spre deosebire de studiile observaționale, bazate pe relatări și amintiri adesea inexacte, analiza genetică surprinde mai fidel impactul cumulativ al consumului asupra creierului.
Sursa https://www.hotnews.ro
