Tabăra susținătorilor opțiunii „nu” deține un avans minim, potrivit rezultatelor parțiale ale referendumului din Islanda privind începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, a transmis postul de televiziune RUV, citat de Reuters.
Pe baza primelor 152.000 de voturi numărate dintr-un total de 270.000 de voturi valide, 50,1% s-au pronunțat împotriva propunerii guvernului de a relua negocierile, în timp ce 49,9% au fost în favoarea acesteia.
Astfel, situația s-a schimbat după ce, anterior, după ce fuseseră numărate primele 87.000 de voturi, tabăra „da” avea 51,2%, iar cea „nu” 48,8%.
Nu sunt încă disponibile informații privind prezența la vot.
Un rezultat fiabil ar putea fi disponibil abia duminică la prânz, au declarat oficialii electorali. Votarea s-a încheiat sâmbătă la ora 22:00 (duminică ora 01:00 în România), marcând începutul unei operațiuni complexe de transportare a buletinelor de vot din orașe și secțiile de votare rurale cu avionul, barca sau mașina.
Vineri, un sondaj Gallup sugera că o mică majoritate se opune propunerii guvernului de a redeschide negocierile, o ușoară schimbare față de sondajele anterioare, care arătau un avantaj de câteva procente pentru susținătorii reluării discuțiilor.
Susținătorii campaniei „Da”, care sprijină negocierile, afirmă că aderarea la Uniune ar putea reduce ratele ridicate ale dobânzilor și ar oferi mai multă siguranță într-o lume destabilizată de războiul din Ucraina și de amenințările președintelui american Donald Trump cu privire la o altă insulă arctică, Groenlanda.
Susținătorii opțiunii „Nu” susțin că aderarea la UE ar pune în pericol suveranitatea insulei și pescuitul.
Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea privind locul Islandei în lume, a declarat premierul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitală, sâmbătă.
„Este o zi mare, am așteptat ani de zile să putem vota”, a declarat Frostadottir, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.
Un vot favorabil ar deschide calea către discuții cu Bruxelles. Islanda ar trebui să organizeze un al doilea referendum, probabil peste câțiva ani, privind aderarea la UE.
Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, pe fondul crizei financiare care a lovit economia mică și vulnerabilă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt negocierilor în 2013.
Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și taxele de import impuse de SUA, au conferit un caracter de urgență unei chestiuni pe care islandezii o dezbat cu intermitență de zeci de ani.
Sursa https://www.hotnews.ro
