Gruparea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) își atrage alegători cu un argument simplu: ne alegeți pe noi și recâștigați controlul asupra politicilor. Dincolo de migrație, „AfD are alte teme ce țin de identitatea germană și est germană. Nu e vorba doar de fapte, ci și despre emoții”, spune pentru publicul HotNews politologul Erik Vollmann, de la Universitatea Tehnică din Dresda, înaintea scrutinului regional din landul Saxonia-Anhalt.
HotNews: Care sunt particularitățile landului Saxonia-Anhalt care fac ca AfD să fie atât de puternică acolo?
Erik Vollmann: Există câteva particularități care ar putea contribui la succesul în creștere al AfD. Este o regiune destul de rurală, nu există orașe mari, cosmopolite, cu o populație numeroasă provenită din străinătate sau caracterizate de prezența universităților.
Acesta este un context în care AfD a prosperat în mod tradițional. Dar acest lucru este valabil pentru multe regiuni din estul Germaniei.
Saxonia-Anhalt are de asemenea zone mari care nu au beneficiat de pe urma procesului de reunificare. Este un aspect care a favorizat în trecut forța partidelor de protest.
Acum AfD pretinde că este „Volkspartei” din est, adică „partidul popular” al estului. Așadar, acest lucru ajută, desigur, partidul în această regiune.
Pe de altă parte, însă, cred că nu este vorba doar de Saxonia-Anhalt. Cred că tendința nu este nici măcar una specific est germană. AfD este extrem de puternică în sondajele naționale din acest moment și, de asemenea, în vestul Germaniei.
Este mai puternică acolo unde economiile au probleme și unde crește teama pentru viitor.
Am trecut printr-un val de crize multiple. La ultimele alegeri din Saxonia și Turingia, de exemplu, celelalte partide au ieșit cu câteva zgârieturi doar pentru că au avut noroc și pentru că ne aflam înainte de un alt ciclu de crize.
Nu sunt sigur că, dacă alegerile din Saxonia sau Turingia ar fi avut loc săptămâna viitoare, nu am fi asistat la un scenariu similar cu cel din Saxonia-Anhalt.
– Deci a devenit AfD noul „Volkspartei” (partid popular) al Germaniei de Est? A încetat să mai fie un partid de protest, așa cum este perceput în Europa, să zicem?
– Este imaginea pe care vor să și-o creeze: „Celelalte partide, partidele mainstream, establishmentul, se gândesc doar la propriile interese, iar AfD are grijă de oameni”.
Desigur, „Volk” este foarte apropiat de ceea ce are AfD în program.
Dar nu sunt sigur dacă pot să justifice asta, deoarece, în mod tradițional, eticheta de „Volkspartei” era rezervată partidelor care au guvernat deja de ceva timp.
O parte a etichetei de „Volkspartei” din Germania este, de fapt, destul de puternic legată de capacitatea de a duce lucrurile la bun sfârșit și de a-și asuma responsabilitatea de a acționa.
Iar AfD, în principal datorită „cordonului sanitar”, nu a ocupat încă, cel puțin la nivel federal sau de land, o funcție guvernamentală. Așadar, trebuie să-și dovedească valoarea, dacă vor ajunge într-o astfel de poziție în urma alegerilor.
Nu este încă sigur că vor reuși efectiv acest lucru. Dar sunt pe cale să o facă în cele din urmă. Deci, este încă un partid de protest.
Am văzut acest lucru și în cazul Stângii (Die Linke) din Germania de Est în trecut. Au avut mare succes atâta timp cât nu au guvernat.
Așadar, cred că AfD se consideră un „Volkspartei”, dar încă nu au ajuns acolo. Încă există un procent mare de protest în rândurile lor.
– Ați menționat „cordonul sanitar”. Am putea spune că acesta a eșuat în cele din urmă în a reduce sprijinul pentru AfD? Și dacă da, de ce credeți că s-a întâmplat acest lucru?
– Cu siguranță a eșuat în sensul că AfD continuă să urce în sondaje și devine din ce în ce mai puternică, iar în alegerile locale a reușit să câștige, de exemplu, câteva funcții.
Argumentul a fost întotdeauna că, la nivel local, nu este vorba atât de mult despre politică, așa că poate există deja o oarecare cooperare acolo. Așadar, la nivel local, cel puțin în unele părți din Germania de Est, „cordonul sanitar” nu a mai funcționat de ceva vreme.
Dar la nivel de land și la nivel federal, a rezistat relativ bine și nu părea să afecteze sondajele.
„Cordonul sanitar” vrea să transmită un mesaj de tipul: „Noi, celelalte partide, credem că acest partid este un pericol. Nu vrem să-l lăsăm să obțină funcții importante”.
Și acest lucru a avut, în anumite privințe, succes. La nivel ministerial, dar și la nivel parlamentar. Au existat încercări reușite de a ține AfD departe de poziții-cheie.
S-ar putea menționa, de exemplu, exemplul conducerii Bundestagului. Tradițional, fiecare partid din Bundestag are dreptul la un vicepreședinte. Iar toți candidații AfD au eșuat în repetate rânduri să obțină această funcție. AfD a intentat și un proces în acest sens, dar nu a avut succes.
Dar, desigur, acest lucru nu transmite un semnal către alegător, ci către celelalte partide. Este vorba de un joc pe două planuri sau în două arene.
La nivel electoral, semnalul că există un „cordon sanitar” spune că „nu ar trebui să votăm pentru AfD”, dar nu explică „de ce ar trebui să ne întoarcem” (la partidele moderate).
AfD a atras și alegători indeciși sau neparticipanți la vot. Așadar, strategiile de a pune „cordonul sanitar” pe primul plan și de a nu oferi stimulente alegătorilor pentru a se întoarce la celelalte partide, la partidele moderate, nu au avut succes.
– Discursul anti-imigrație este esențial pentru AfD. Dacă imigrația ar dispărea ca problemă – și știm că s-au înregistrat unele progrese în timpul guvernului Merz -, credeți că AfD ar mai fi la fel de puternică ca astăzi?
– Orientarea mai fermă anti-imigrație a celorlalte partide consacrate, adică CDU, SPD, dar și Partidul Verde și FDP nu a ajutat foarte mult. Guvernele lor au înăsprit în mod constant controlul asupra migrației. Au devenit din ce în ce mai puțin favorabili imigranților, inclusiv la nivel european, dar acest lucru nu le-a adus lor beneficii și nici nu a afectat AfD.
Dar, desigur, dacă AfD ar ajunge la putere și și-ar putea asuma responsabilitatea pentru acest lucru, situația s-ar putea schimba puțin. Așadar, într-un scenariu teoretic, aș bănui că AfD ar pierde o parte din sprijin, dar sunt foarte sigur că nu s-ar prăbuși.
Saxonia-Anhalt nu se confruntă, în realitate, cu o problemă atât de mare legată de migrație, dar ca percepție, adică din punct de vedere al emoțiilor, este destul de puternică.
Acesta este un aspect pe care trebuie să-l ținem minte: nu este vorba doar de fapte, ci și despre emoții și de ceea ce oamenii trăiesc sau par să trăiască.
Și întrucât AfD a reușit, tot mai mult, să-și creeze propria cameră de ecou, propria bulă informațională, care este foarte critică față de canalele oficiale de informare, probabil că va avea succes chiar și dacă migrația nu ar mai fi o problemă.
De asemenea, nu mai este vorba doar de migrație, mai ales în estul Germaniei, în ceea ce privește AfD. Este mai degrabă vorba de un sentiment general că statul pierde controlul.
Este vorba despre totul, de la politica climatică, prețurile la energie, presupusa politică de gen, neîncrederea în mass-media, până la controversele, mai ales în estul Germaniei, privind sancțiunile împotriva Rusiei. Este vorba, ca să spunem așa, de o mulțime de politici identitare.
Iar argumentul AfD este că ei recâștigă controlul care a fost pierdut.
Așadar, chiar dacă migrația nu ar mai fi o problemă, ei au în continuare alte teme care țin de identitatea germană și est germană.
Sursa https://www.hotnews.ro
