Cât, cum și până unde funcționează regulamentul privitor la protecția datelor cu caracter personal? Acel celebru GDPR sub cupola căruia se ascund toate instituțiile de stat din România la momentul în care fac angajări pe bani publici. În acest sens, funcționează perfect.
În cazul oamenilor de rând însă, nici vorbă.
Am moștenit din secolul XX acea celebră „listă a rușinii” prin care în sate sau orașe mici existau panouri publice unde se afișau numele celor care nu-și plăteau dările, comiteau fapte rușinoase sau încălcau norme morale ori religioase.
Era o formă de sancțiune socială, iar rușinea publică avea rol educativ și disciplinar.
Ei bine, această listă a rușinii își are corespondent și în societatea contemporană, însă sub o altă formă.
Este și cazul unui botoșănean al cărui nume a apărut la avizierul Primăriei municipiului Botoșani. Pe un proces verbal de contravenție al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani pentru o sancțiune pentru traversare neregulamentară! Nu doar numele și prenumele i-au fost publicate, ci și seria și numărul din cartea de identitate, codul numeric personal, precum și adresa de domiciliu din buletin.
Respectivul bărbat a traversat neregulamentar în municipiul Dorohoi și a refuzat să semneze procesul verbal de contravenție. Nu a fost găsit la domiciliu pentru a lua la act de amendă, astfel că s-a ajuns la situația de „înștiințare” publică.
Deși procesul verbal de contravenție se află la avizierul Primăriei, reprezentanții Compartimentului Informare Cetățeni (CIC) din cadrul acestei instituții susțin că nu sunt răspunzători pentru acest lucru.
Iar asta deoarece, reprezentanții Poliției își afișează singuri procesele verbale de contravenție, fără a implica efectiv municipalitatea în acest demers.
Pe înțelesul tuturor, polițistul care are probabil această sarcină, se deplasează la avizierul Primăriei și afișează actul care are nevoie de publicitate sau rol de aducere la cunoștință publică. Termenul de afișare este de 15 zile, interval în care respectivul document rămâne la avizier.
Cum este posibil ca în astfel de cazuri GDPR să nu aibă aplicabilitate, fiind vorba despre aceleași date cu caracter personal care sunt anonimizate obsesiv tocmai de cei care reprezintă statul?
Reprezentanții Poliției Botoșani au răspuns că există un cadru legislativ și chiar o obligativitate pentru publicarea acestor procese verbale de contravenție.
Adică o ordonanță de Guvern privind regimul juridic al contravențiilor prin care „afișarea procesului verbal de constatare a contravenției urmărește să asigure un grad cât mai ridicat al certitudinii absolute cu privire la încunoștințarea contravenientului despre conținutul actului comunicat”.
Poliția se asigură astfel că persoana care a fost amendată a luat act de acest lucru. Și în acest fel i se oferă dreptul la apărare, ceea ce înseamnă că are posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii într-un anumit termen sau chiar poate contesta sancțiunea în instanță.
inspector principal Delia Nenișcu, purtătorul de cuvânt al IPJ Botoșani
„Comunicarea prin afișare se realizează, ca modalitate ultimă și subsidiară de comunicare a procesului-verbal și a înștiințării de plată, fiind folosită doar în cazul în care celelalte modalități de comunicare nu au putut fi îndeplinite din motive obiective. În condițiile în care termenul pentru introducerea contestației împotriva procesului-verbal sau a înștiințării de plată curge de la momentul înmânării ori comunicării actului, suntem obligați să ne asigurăm că persoana vizată va beneficia de aceste drepturi. Faptul că aceasta nu a fost găsită la domiciliu, iar din verificări a reieșit că nu mai locuiește în acel loc și nu are un alt domiciliu, ne-a obligat să găsim o altă modalitate de a-i aduce la cunoștință de faptul că a fost sancționată, pentru a putea sa-și exercite drepturile”,
După termenul de 15 zile de afișare, sancțiunea este trecută ca debit la Direcția de Impozite și Taxe Locale a Primăriei.
Într-adevăr, conform art. 27 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor:
„În cazul în care contravenientul nu este găsit la domiciliu, comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin afișarea acestora la domiciliul sau la reședința contravenientului. Despre această măsură se face mențiune într-un proces-verbal întocmit de agentul constatator, semnat de cel puțin un martor.”
Așadar, legea permite afișarea la domiciliul contravenientului, nu la avizierul Primăriei și nici într-un loc public general accesibil oricui.
GDPR nu interzice comunicarea datelor personale atunci când aceasta este cerută de o lege națională, dar:
Prin urmare afișarea procesului-verbal pe ușa contravenientului este legală și conformă cu GDPR, pentru că are temei legal.
Însă, afișarea la avizierul Primăriei, unde pot vedea și alte persoane, nu este conformă cu GDPR, pentru că expune date personale în mod nejustificat. În această situație se poate apela la minimizarea datelor personale prin protejarea unor elemente cum ar fi CNP-ul, spre exemplu.
Chiar ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere) a clarificat în mai multe cazuri că:
„Publicarea la avizierul primăriei a proceselor-verbale de contravenție sau a altor documente conținând date personale (nume, CNP, adresă etc.) nu respectă principiul minimizării datelor și nu are temei legal expres.”
Pe oamenii de rând, în niciun caz.
Modul în care este interpretat acest GDPR (General Data Protection Regulation) în România se potrivește de minune cu nevoile unui anumit segment profesional. Sau mediului politic. Este aplicat cu îndârjire acolo unde nu este necesar, un exemplu în acest sens fiind concursurile pentru funcții la stat.
Botoșăneanul a tras un semnal în acest sens:
Practica este aplicabilă, în continuare, la fiecare concurs de angajare într-o instituție publică sau societate cu capital de stat, unde vedem cum candidează și câștigă coduri. O listă întreagă de coduri pentru care este imposibilă traducerea în persoane purtătoare de nume și prenume.
Deși aceleași prevederi europene arată faptul că, anonimizarea completă a candidaților NU este obligatorie în România. Aceeași Autoritate Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor (ANSPDCP) a precizat în mai multe ocazii că:
„Publicarea listelor cu rezultatele la concursurile organizate de instituțiile publice, conținând numele și prenumele candidaților, este permisă, în măsura în care este necesară pentru asigurarea transparenței procedurii.”
Dar:
„Instituțiile trebuie să se asigure că nu sunt făcute publice alte date personale (CNP, adrese, semnături, date de contact, etc.) și că accesul la aceste informații este limitat la scopul procedurii.”
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
