Avertismentele experților despre politicile fiscale nesustenabile se dovedesc profetice, în timp ce cel mai mare deficit din Europa declanșează măsuri corecționale drastice
Traiectoria fiscală a României a luat o întorsătură dramatică, validând avertismentele anterioare ale experților financiari care au pus sub semnul întrebării credibilitatea proiecțiilor bugetare ale guvernului. Ceea ce a început ca îngrijorare legată de un aparent modest obiectiv de deficit fiscal de 6% a evoluat într-o criză fiscală în toată regula, cu deficitul general al administrației publice din România ajungând la 9,3% din PIB în 2024 – cel mai mare din Uniunea Europeană.
Dezintegrarea disciplinei fiscale a României oferă un studiu de caz izbitor asupra consecințelor planificării bugetare nerealiste și ale corecțiilor inevitabile de piață care urmează. Adrian Codirlasu, o voce proeminentă în cercurile economice românești, avertizase asupra exact acestui scenariul, estimând că obiectivele ambițioase de deficit se vor dovedi nesustenabile și vor forța guvernul să facă corecții inflaționiste.
Bugetul pe 2024, aprobat în februarie cu proiecția sa de 6% deficit, s-a dovedit rapid deconectat de realitatea economică. Așa cum observase Codirlasu, contradicția rapidă cu datele macroeconomice a ridicat întrebări fundamentale despre competența guvernului: dacă decidenții politici nu aveau expertiza necesară pentru a crea proiecții realiste sau au dezinformat deliberat Parlamentul, investitorii și agențiile de rating. ”Nu sunt alte variante!”, spune Codirlașu.
Realitatea s-a dovedit chiar mai rea decât cele mai pesimiste predicții. Creșterea PIB real s-a moderat la 0,8% în 2024, în timp ce consumul privat puternic, susținut de creșterea robustă a salariilor, a fost compensat de contracțiile continue ale activităților de investiții. În același timp, cheltuielile guvernamentale au crescut brusc pentru salariile din sectorul public, pensii și plățile de dobânzi, creând un cocktail fiscal exploziv.
Predicția lui Codirlasu că guvernele vor recurge la „corectare prin inflație” s-a materializat cu o precizie deloc confortabilă pentru Guvern. Inflația se apropie de 10% (an la an) odată cu eliminarea plafonului la prețul electricității și creșterile cotelor de TVA implementate în august 2025.
Mecanismul descris de Codirlasu se desfășoară exact așa cum a anticipat. Cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, în timp ce cotele reduse de TVA au crescut la 11%, însoțite de o creștere de 10% a accizelor. Aceste măsuri, concepute pentru a genera venituri rapide, au transmis presiune inflationistă în întreaga economie, taxând efectiv întreaga populație pentru a plăti dezechilibrele fiscale.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
