Aproximativ 350.000 de români au donat sânge în 2024, o cifră în ușoară creștere față de anul precedent. Directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină din București, Lucia Grijac, a declarat pentru HotNews că „există o schimbare treptată în atitudine” privind donarea. Cu toate acestea, România rămâne în urma multor țări europene la acest capitol. Pe lângă reticența populației, o altă problemă majoră este cea legată de logistică.
Lucia Grijac a subliniat că „din ce în ce mai mulți români, în special tineri, sunt mai deschiși, mai informați și mai dispuși să se implice civic”.
Chiar dacă observă o „schimbare treptată de atitudine”, directoarea atrage atenția că rata donării voluntare și periodice în România este sub media europeană, indicând „un grad de reticență sau neimplicare”.
Cauzele sunt multiple, conform Luciei Grijac. În primul rând, „există în continuare mituri și temeri nefondate legate de actul donării – de exemplu, ideea că «te slăbește», că «te îmbolnăvești» sau că este dureros.”
„Apoi, lipsa educației sanitare din școli și lipsa unei culturi a voluntariatului în sănătate contribuie la această situație. Ce am observat însă este că, atunci când au loc tragedii sau cazuri mediatizate, oamenii răspund cu un val de solidaritate impresionant. Asta înseamnă că empatia există, dar trebuie cultivată în mod constant, nu doar reactiv”, a adăugat Lucia Grijac.
Medicul hematolog Daniel Coriu, fost președinte al Colegiului Medicilor, consideră că „în România este o problemă culturală”.
„Dacă trebuie să ne comparăm cu vestul Europei, acolo oamenii au în cultura lor acest obicei de a ajuta pe altcineva. Și atunci, în mod voluntar, când văd un apel că există nevoie de sânge, foarte mulți donatori se duc și fac acest lucru în mod gratuit, voluntar”, a explicat el.
„Insist pe cuvântul gratuit”, a adăugat medicul, referindu-se la faptul că România oferă stimulente financiare, bonuri de masă în valoare de 280 de lei, pentru donarea de sânge, fără o creștere semnificativă a numărului de donatori.
Daniel Coriu este de părere că „orice centru de transfuzii ar trebui să aibă un compartiment de promovare, care să se ocupe de conștientizarea nevoii de donare, pentru că populația generală nu are de unde să știe că este nevoie de sânge”.
De asemenea, Daniel Coriu a subliniat că mulți oameni nu știu că donarea de sânge este benefică pentru sănătatea lor.
„Îți faci un bine prin faptul că îți stimulezi reîmprospătarea sângelui. Nu este ceva dăunător pentru că nu ai cum să-ți faci rău, nu există să-ți faci rău, nu există risc de infecție, nu există absolut niciun risc pentru tine, ca donator.”
Medicul consideră că numărul donatorilor ar trebui să crească prin educarea populației, nu prin stimulente financiare: „Creșterea numărului de donatori prin creșterea tarifului nu este ok. Mai știți să mai fie țări unde donarea se plătește? Eu nu știu. Există și o recomandare a Comisiei Europene că donarea nu ar trebui să fie contra cost”, a accentuat el.
Daniel Coriu s-a întrebat și „cum de a trebuit să vină o televiziune să facă lucrul ăsta, să se ducă cu colecte mobile la donatori? Și cum de nu le-a dat în gând celor din sistem, care sunt responsabili?”
El a făcut referire la campania „Avem același sânge”, lansată acum trei ani de Digi24, care organizează colecte mobile în țară, o inițiativă pe care autoritățile nu o întreprind. Carla Tănasie, jurnalista care a inițiat și coordonează proiectul, a mărturisit că această campanie „s-a născut dintr-o nevoie”.
„Vorbind cu medicii și, în special, cu medicii chirurgi, îmi spuneau ce se întâmplă, că nu pot să facă operații din cauză că nu au sânge sau că nu au sânge la timp. Cel mai mult m-a intrigat și revoltat când un medic mi-a spus că nu poate să facă un transplant, din lipsă de sânge. Deși avea absolut tot ce îi trebuia, în rest. Știm foarte bine ce presupune un transplant.”
O dată pe lună, campania organizează o colectă mobilă de sânge într-un alt județ. „În primul rând, am vrut să le spunem românilor că este nevoie de sânge în spitale. Și am avut surpriza să văd oameni care nu știu de această nevoie, care m-au întrebat ce se întâmplă cu sângele lor, dacă îl ducem în afara țării”, a povestit Carla Tănasie.
Campania a scos la iveală o altă problemă: mulți oameni dornici să doneze locuiesc prea departe de un centru de transfuzie, care se găsește, de regulă, doar în reședința de județ. Oficial, în România sunt 44 de centre de transfuzie sanguină.
„Așa am știut că de aici trebuie început: să facem colecte mobile și să mergem cât mai aproape de oameni. Oare câți oameni ar fi dispuși să doneze, dar pur și simplu nu au cum să ajungă la un centru de transfuzie?”, s-a întrebat Carla Tănasie.
Campania și-a propus, de asemenea, să atragă atenția asupra condițiilor din centrele de transfuzie din țară și „să facem cumva o presiune publică și asupra autorităților, asupra Ministerului Sănătății”.
„Este adevărat că sunt și centre care au fost renovate cu ajutorul autorităților locale, dar sunt destul de puține”, a adăugat jurnalista.
Italia are de peste 4,5 ori mai mulți donatori de sânge decât România, la o populație de aproape 3 ori mai numeroasă. În mod regulat, în Italia, 1.670.000 de persoane donează sânge, iar numerele sunt în creștere.
Cu această prezență în centrele de donare, Italia a asigurat fără probleme necesarul de transfuzii de sânge: aproximativ 640.000 de pacienți au beneficiat de acestea, o medie de 1.755 pe zi, utilizând 2,3 milioane de unități de globule roșii.
Cei 1,6 milioane de italieni care au donat au putut să meargă la unul dintre cele 4.000 de puncte de donare în întreaga țară.
Sursa https://www.hotnews.ro
