Legea salarizării unitare, promisă de ani de zile și legată de una dintre cele mai importante reforme asumate de România prin PNRR, nu a fost adoptată nici până astăzi. Printre miniștrii Muncii care au avut reforma în responsabilitate se află și botoșăneanul Marius Budăi.
O analiză prezentată zilele acestea de presa națională pune în aceeași listă patru miniștri care s-au succedat la Ministerul Muncii în perioada în care România trebuia să rezolve problema salarizării: Marius Budăi, Simona Bucura-Oprescu, Florin Manole și Dragoș Pîslaru. Reforma nu a fost finalizată, iar România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR.
Marius Budăi a fost ministru al Muncii din noiembrie 2021 până în iulie 2023, perioadă în care reforma salarizării era deja una dintre obligațiile asumate de România.
În iunie 2023, Budăi vorbea despre un calendar concret pentru noua lege. Spunea că are termen din partea coaliției să finalizeze draftul până la 15 iulie, iar apoi, între 15 iulie și 1 septembrie, urmau să continue discuțiile cu sindicatele. Planul era ca proiectul să treacă prin Guvern și să ajungă în Parlament.
„Pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii”, declara atunci Marius Budăi.
În aceeași perioadă, Guvernul adopta măsuri privind salarizarea unor categorii de bugetari, inclusiv în contextul grevei din educație. O ordonanță din iunie 2023, contrasemnată și de ministrul Muncii Marius Budăi, stabilea inclusiv principiile pentru noua grilă de salarizare din învățământ, care urma să fie aplicată etapizat.
În loc ca legea să fie finalizată în calendarul anunțat atunci, reforma a fost amânată succesiv.
După plecarea lui Budăi de la Ministerul Muncii, portofoliul a fost preluat de Simona Bucura-Oprescu, apoi de Florin Manole, iar în 2026, în perioada de interimat, de Dragoș Pîslaru. Niciunul dintre aceste mandate nu a dus la adoptarea noii legi a salarizării.
Ministrul interimar Dragoș Pîslaru a anunțat în această săptămână că negocierile pentru lege au eșuat oficial. El a vorbit despre o reformă care ar fi fost implementată doar parțial și despre acumularea unor inechități în sistem.
Problema nu mai este însă doar una de promisiuni politice.
Reforma salarizării este inclusă în PNRR, iar neîndeplinirea jalonului pune în pericol o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro. Potrivit informațiilor prezentate de presa națională, România se pregătește să meargă la Bruxelles cu această problemă nerezolvată, în contextul cererii de plată numărul 6 din PNRR.
Legea ar trebui să rezolve tocmai una dintre problemele care au apărut în sistemul bugetar în ultimii ani: diferențele dintre categorii de angajați, sporurile și excepțiile adăugate succesiv la actuala legislație și lipsa unei grile unitare.
Pentru Marius Budăi, situația are o particularitate: în perioada în care a fost ministru, acesta nu doar că avea reforma în responsabilitate, ci anunța și un termen concret pentru finalizarea proiectului.
În iunie 2023, spunea că draftul urma să fie finalizat până la 15 iulie, iar proiectul să ajungă în Parlament după discuțiile cu sindicatele.
Trei ani mai târziu, noua lege a salarizării nu există încă.
Iar reforma pentru care România riscă acum 770 de milioane de euro a trecut, între timp, prin mâna a patru miniștri ai Muncii.
