Circumferința taliei, raportul talie-înălțime, tensiunea arterială și nivelul glicemiei oferă indicii mai exacte despre starea generală de sănătate decât greutatea corporală. Specialiștii recomandă și monitorizarea profilului lipidic complet, a echilibrului dintre activitate fizică și sedentarism, precum și a calității somnului, pentru o evaluare corectă.
Studiile au scos la iveală că există inclusiv persoane obeze, dar sănătoase din punct de vedere metabolic, cu un nivel redus de grăsime viscerală, sensibilitate la insulină și condiție fizică bună.
Conceptul de obezitate sănătoasă metabolic (MHO) descrie persoane cu exces ponderal, dar cu un profil metabolic normal. Un studiu amplu realizat recent de cercetătorii suedezi pe 786 de gemeni, urmăriți timp de aproape 30 de ani de la vârsta mijlocie până la bătrânețe, a arătat că aproximativ o cincime dintre participanții supraponderali sau obezi au rămas metabolic sănătoși pe întreaga durată a observației.
Această categorie de persoane, care reprezintă între 10% și 30% din populația cu obezitate, conform analizei publicate în International Journal of Obesity, prezintă caracteristici biologice distincte. Investigațiile imagistice au arătat că au mai puțină grăsime viscerală și hepatică, considerate cele mai periculoase pentru că se depun în jurul organelor interne.
Totuși, cercetătorii subliniază că MHO reprezintă, de multe ori, o etapă tranzitorie. Datele suedeze au demonstrat că 59% dintre participanții sănătoși metabolic la începutul studiului au dezvoltat sindrom metabolic pe parcurs. Riscul a fost cu 56% mai mare în rândul persoanele obeze comparativ cu cele normoponderale. Însă, dintre cei diagnosticați inițial cu sindrom metabolic, 60% și-au recăpătat sănătatea metabolică ulterior, fără diferențe importante între categoriile de greutate.
Iată, mai jos, care sunt cifrele care contează mai mult decât cele de pe cântar, când vine vorba de sănătate.
Circumferința taliei este considerată astăzi un indicator mai precis al riscului cardiovascular decât indicele de masă corporală (IMC). Această măsurătoare reflectă mai bine riscul de boli cardiace decât greutatea raportată la înălțime.
Pragurile de risc diferă în funcție de sex. La bărbați, valorile peste 94 cm semnalează risc crescut, iar cele peste 102 cm indică un pericol major. La femei, pragurile corespunzătoare sunt de 80 cm și, respectiv, 88 cm. Depășirea acestor limite este asociată cu un risc mai mare de diabet, hipertensiune și boli cardiovasculare.
Un studiu din 2024 a demonstrat că acumularea de grăsime abdominală, reflectată de circumferința taliei, anticipează mai precis riscul de cancer colorectal decât indicele de masă corporală.
Pentru o evaluare și mai exactă, National Institute for Clinical Excellence (NICE) din Marea Britanie recomandă calcularea raportului talie-înălțime. Măsurătorile se fac în aceleași unități, apoi circumferința taliei se împarte la înălțime. Un rezultat sub 0,5 indică risc redus, între 0,5 și 0,59 sugerează risc moderat, iar peste 0,6 semnalează un risc crescut. Regula de bază propusă de NICE: talia ar trebui să rămână sub jumătate din înălțime, indiferent de sex sau origine etnică, cu excepția persoanelor cu masă musculară mare și IMC sub 35 kg/m².
Valorile considerate normale pentru tensiunea arterială sunt sub 120/80 mmHg. Hipertensiunea apare de la 130/80 mmHg și poate evolua mult timp fără semne vizibile, în timp ce produce leziuni la nivelul vaselor de sânge, inimii, rinichilor și ochilor.
Monitorizarea regulată devine obligatorie după vârsta de 40 de ani sau mai devreme pentru persoanele cu factori de risc familiali. Hipertensiunea netratată dublează riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral și reprezintă principala cauză prevenibilă de deces prematur la nivel global.
Pentru glicemie, valorile normale sunt sub 100 mg/dL înainte de mese și sub 140 mg/dL la două ore după. Depășirea acestor limite indică prediabet sau diabet zaharat, afecțiuni care cresc riscul cardiovascular și accelerează degradarea vaselor de sânge.
Menținerea glicemiei în limite sigure presupune activitate fizică regulată, care crește sensibilitatea la insulină, alimentație bogată în fibre și săracă în zaharuri simple, precum și somn suficient pentru reglarea proceselor metabolice.
Analiza completă a profilui lipidic include mai multe componente cu roluri diferite. Valorile recomandate pentru colesterol total sunt sub 200 mg/dL, însă interpretarea corectă necesită și detalierea fracțiilor.
Colesterolul HDL sau colesterolul bun trebuie să depășească 60 mg/dL pentru protecție cardiovasculară optimă. Colesterolul LDL, responsabil pentru formarea plăcilor aterosclerotice, e recomandat să fie sub 100 mg/dL pentru persoanele sănătoase și sub 70 mg/dL pentru cele cu risc cardiovascular crescut.
Trigliceridele, un alt tip de grăsime din sânge, reflectă consumul recent de carbohidrați și alcool. Valorile normale se situează sub 150 mg/dL. Nivelurile mari cresc riscul de pancreatită acută și favorizează dezvoltarea aterosclerozei.
Raportul dintre colesterolul total și HDL oferă o imagine mai exactă a riscului cardiovascular. Un raport sub 3,5 indică protecție cardiovasculară bună, între 3,5 și 5 risc moderat, iar peste 5 semnalează pericol crescut.
Sursa https://www.hotnews.ro