Botoșaniul este din nou în grupul județelor cu cea mai mică putere de cumpărare din România, alături de Vaslui și Giurgiu, arată o analiză NielsenIQ care urmărește diferențele dintre regiuni.
Botoșaniul rămâne în grupul județelor cu cea mai mică putere de cumpărare din România, potrivit unei analize NielsenIQ care plasează județul alături de Vaslui și Giurgiu în zona cea mai vulnerabilă a clasamentului. Datele citate în analiza economică arată că aceste județe continuă să fie cele mai expuse la decalajele de venit și consum față de restul țării, potrivit ziare.com
În același tablou, alte șase județe sunt încadrate mult sub media națională, în timp ce zonele cu o putere de cumpărare peste medie rămân București-Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Sibiu și Hunedoara. Pentru Botoșani, mesajul principal este că județul nu a ieșit din categoria cea mai fragilă, deși în alte părți ale țării s-au văzut mișcări mai rapide în clasament.
Analiza arată și cum se așază restul țării între categoriile de 88-96% și 96-104% din puterea de cumpărare la nivel național, adică exact zona de mijloc în care se regăsesc cele mai multe județe. Faptul că Botoșaniul nu a urcat în această plajă arată că presiunea pe bugetele familiilor rămâne ridicată, iar diferența față de zonele mai dezvoltate continuă să fie vizibilă.
Comparativ cu 2024, studiul notează o schimbare importantă: dacă anul trecut jumătate de țară era sub pragul de cel puțin 20% sub media națională, la un an distanță doar trei județe au mai rămas în această categorie. Bacău, Buzău, Covasna, Maramureș, Neamț și Vâlcea sunt menționate printre județele care au părăsit coada clasamentului.
Potrivit interpretării incluse în analiză, una dintre explicațiile pentru această reașezare ține de investițiile în infrastructura mare, între exemple fiind indicată și Autostrada Moldovei. Efectul unui drum de mare viteză este legat nu doar de timpul de deplasare către București, ci și de atractivitatea economică a regiunilor pentru investiții și afaceri.
Pentru Botoșani, concluzia este una care păstrează tema dezvoltării pe agenda publică: județul rămâne între cele mai slabe trei din țară la puterea de cumpărare, chiar dacă alte zone au recuperat teren. Studiul nu indică o ieșire rapidă din această zonă critică, dar arată clar că infrastructura și ritmul investițiilor pot influența în timp poziția unui județ în clasamentul economic.
