Ajuns la Cotroceni într-un moment de maximă tensiune și polarizare, Nicușor Dan își începea mandatul cu promisiunea unei „schimbări fundamentale” a statului. Astăzi, tabloul politic românesc este la fel de complicat, iar situația internațională nu este mai ușoară.
Dintre promisiunile lui Nicușor Dan, o singură a fost respectată până acum și reprezintă miza negocierilor pentru formarea noului Guvern.
Președintele este așteptat să vină cu soluții la problemele existente, iar unele dintre alegerile sale au dezamăgit susținătorii.
Un aspect pentru care nu este criticat de susținători este excluderea oricărei forme de guvernare cu AUR și sateliții săi. Aceasta a fost o constantă în negocierile de anul trecut și rămâne valabilă în discuțiile actuale pentru formarea noului guvern.
Care este imaginea momentului, după un an de mandat prezidențial al lui Nicușor Dan:
Mandatul președintelui, preluat oficial pe 26 mai 2025, a debutat cu negocieri pentru formarea Guvernului. În noaptea victoriei, Nicușor Dan a declarat că dorește ca toate partidele pro-europene din Parlament să sprijine Executivul, excluzând din start AUR și alte formațiuni considerate „anti-occidentale”.
Timp de peste o lună, Nicușor Dan a negociat cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai grupului Minorităților Naționale, până la formarea coaliției de guvernare și învestirea Guvernului pe 23 iunie 2025.
Negocierile de anul trecut au fost dificile și s-au blocat la un moment dat din cauza creșterii TVA-ului, măsură cerută de Ilie Bolojan. În campania electorală, la o dezbatere prezidențială Antena 3 CNN, Nicușor Dan a promis că TVA nu va crește în mandatul său, semnând un angajament în acest sens.
În timpul negocierilor pentru formarea Guvernului, președintele a cerut partidelor să nu majoreze TVA. Liderii coaliției au ajuns la un compromis, ca taxa să nu crească imediat, ci după o evaluare în octombrie. Guvernul Bolojan a fost învestit pe 23 iunie, iar TVA a crescut de la 1 august.
Acesta a fost primul eșec și prima promisiune neonorată de șeful statului.
„În momentul învestirii, angajamentul Guvernului a fost că nu va majora TVA și că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie. Pentru ca România să poată să treacă de această perioadă fără creșterea TVA, era nevoie și erau absolut realizabile un set de măsuri și discuții, cu Comisia, cu agențiile de rating, și astfel s-ar fi putut evita majorarea TVA. Însă după numire, toate deciziile au intrat în atributul Guvernului”, s-a apărat președintele, într-o postare pe X pe 14 iulie.
Pe 25 iunie 2025, la finalul summitului NATO de la Haga, șeful statului a declarat că prima lună de mandat a fost dedicată formării Guvernului: „Românii pot să înțeleagă că au ales un Președinte pentru cinci ani, 60 de luni, din care prima lună și-a folosit-o pentru deficit și Guvern”.
Coaliția s-a destrămat înainte de un an, iar Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Înainte de votul din Parlament, PSD a retras sprijinul politic premierului, a organizat un referendum intern și a decis să nu mai colaboreze cu Bolojan.
În ultimul an, șeful statului a discutat frecvent cu liderii partidelor, unii chiar săptămânal, încercând să medieze conflictele din coaliție, conform surselor HotNews. Au existat și discuții despre reforme, angajamente externe, PNRR, SAFE și aderarea la OCDE.
Deznodământul nu s-a schimbat. PSD l-a acuzat pe fostul premier că ia decizii fără consultarea partenerilor și că își asumă măsuri care afectează persoanele vulnerabile. PNL, la rândul său, s-a grupat în jurul lui Ilie Bolojan, acuzând PSD de populism și de opoziție de la guvernare. Liberalii exclud acum orice colaborare cu PSD.
De la începutul crizei, președintele a declarat că dorește să rămână echidistant. Nu a luat poziție nici în privința moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR, menționând doar că, în aceeași zi, parlamentarii din comisiile de Apărare dăduseră raport favorabil pentru programul SAFE.
Președintele s-a poziționat doar în privința nominalizării unui premier propus sau susținut de AUR, de „forțele anti-occidentale”.
„Toate variantele pe care le am în cap, fie că sunt majoritare, fie că sunt minoritare, în ceea ce privește componența Guvernului, se bazează pe o susținere majoritară de partide pro-occidentale”, spunea Nicușor Dan pe 4 mai.
O zi mai târziu, pe 5 mai, după demiterea Guvernului Bolojan, președintele a îndemnat la calm: „Cu calm vom trece prin asta”.
Chiar în ziua în care se împlinea un an de la câștigarea turului doi al alegerilor prezidențiale, pe 18 mai, a organizat consultări maraton cu partidele parlamentare pentru a găsi o majoritate pentru formarea noului Guvern.
Acum, partidele cu viziuni incongruente și președintele caută o soluție pentru a ieși din criză, chiar dacă știu că va fi un compromis.
În aprilie 2025, în campanie electorală, Nicușor Dan îi critica dur pe foștii șefi ai Parchetului General și ai DNA, Alex Florența și Marius Voineag.
Atunci, președintele acuza lipsa de „viziune managerială” la Parchetul General și spunea că nu vede „niște acțiuni care să fie direcționate pe zonele de infracționalitate”. Despre DNA spunea că „în mod cert, nu a mai anchetat mari cazuri de corupție de ani de zile”.
Exact un an mai târziu, în aprilie 2026, președintele a anunțat că a semnat decretele de numire a celor doi procurori în funcțiile de adjunct la Parchetul General – Alex Florența – și adjunct al DNA – Marius Voineag.
Într-o conferință de presă, șeful statului a explicat că „din poziția de adjuncți pot să ajute”.
Sursa https://www.hotnews.ro
May 26, 2026
May 26, 2026
