Rusia nu va pune capăt războiului împotriva Ucrainei nici măcar dacă ar cuceri întregul Donbas, a declarat fostul emisar special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, într-un interviu acordat publicației The Kyiv Independent cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei.
Kellogg a făcut aceste declarații în timpul celei de-a șasea vizite în Ucraina și a primei sale deplasări după plecarea din funcție. El s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski și a fost informat cu privire la ultimele evoluții ale războiului.
Pentru Kellogg, problema centrală nu este cât teritoriu cucerește Rusia, ci dacă președintele rus Vladimir Putin se va mulțumi, cu adevărat, cu atât.
„El nu se oprește aici. Așa este Putin”, a spus Kellogg, comparând pretențiile teritoriale ale Moscovei cu cele ale Germaniei naziste asupra Cehoslovaciei înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
În acest sens, Kellogg a amintit de acordul încheiat de prim-ministrul britanic Neville Chamberlain cu dictatorul nazist Adolf Hitler, privind anexarea Sudetenland (Regiunea Sudeților, din Cehoslovacia), în 1938. Anexarea Regiunii Sudeților a fost unul dintre factorii care au permisa declanșarea celei de a doua conflagrații mondiale, potrivit istoricilor.
„Adolf Hitler i-a spus lui Chamberlain: «Păi, vrem doar Sudetenland»”, a amintit Kellogg. „La un an după ce Hitler a spus asta, Chamberlain s-a întors de la München și a declarat: «Pace în timpul nostru».”
Tot „la un an de la ziua în care (Chamberlain) s-a întors de la München, ne aflam în cel de-al Doilea Război Mondial. Și asta este îngrijorarea mea: că vom ajunge în cel de-al Treilea Război Mondial.”
Kellogg, un general de trei stele în rezervă al Armatei SUA, decorat cu numeroase distincții, și-a dat demisia din funcția de emisar pe 31 decembrie 2025. De atunci, el s-a alăturat America First Policy Institute, un think-tank din Washington.
Întoarcerea lui la Kiev a avut loc într-un moment în care întrebările privind orientarea politicii SUA față de Rusia rămân esențiale pentru efortul de război al Ucrainei.
Ofițer de carieră ale cărui opinii despre Rusia s-au format în timpul Războiului Rece, Kellogg susține de mult timp o abordare de tipul „pace prin forță”.
Adoptarea acestei poziții l-a transformat într-o figură de încredere la Kiev pe durata mandatului său în administrația Trump. Plecarea lui a fost întâmpinată cu îngrijorare în Ucraina, din cauza implicațiilor pe care le-ar putea avea asupra politicii Washingtonului față de Rusia și Ucraina.
Pe durata mandatului său, Kellogg a jucat un rol central în mai multe eforturi diplomatice delicate. El a condus negocierile privind acordul dintre SUA și Ucraina legat de mineralele critice și a condamnat în repetate rânduri atacurile rusești asupra orașelor ucrainene în termeni neobișnuit de duri pentru un emisar al lui Trump.
Acum, în afara administrației republicane de la Washington, Kellogg rămâne convins că Putin ar putea pune capăt războiului aproape imediat, dacă ar dori acest lucru.
„Putin ar putea opri războiul în cinci minute dacă ar vrea”, a afirmat Kellogg, susținând că ambițiile liderului de la Kremlin se extind cu mult dincolo de teritoriul pe care Moscova îl vizează în prezent în estul Ucrainei.
Acesta este, în viziunea lui Kellogg, motivul pentru care orice acord de pace trebuie evaluat nu doar în funcție de ceea ce se întâmplă astăzi pe câmpul de luptă, ci și de ceea ce Moscova ar putea încerca să facă în continuare.
Kellogg a susținut, de asemenea, că Ucraina ar trebui să privească victoria ca pe un proces pe termen lung, în loc să o evalueze doar în funcție de teritoriul controlat de Kiev când vor înceta luptele.
El a dat ca exemplu ocupația sovietică a statelor baltice după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a ilustra faptul că controlul teritorial nu determină neapărat recunoașterea internațională.
Occidentul nu a recunoscut niciodată din punct de vedere juridic ocupația sovietică, a remarcat el, sugerând că, în mod similar, peninsula Crimeea ar putea rămâne recunoscută la nivel internațional ca teritoriu ucrainean chiar dacă Rusia continuă să o controleze.
„Crimeea mai face parte din Ucraina? Da, face parte din Ucraina”, a spus Kellogg.
Sursa https://www.hotnews.ro
