Aproximativ una din cinci persoane dezvoltă cancer pe parcursul vieții, iar boala ucide unul din nouă bărbați și una din douăsprezece femei, la nivel global, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Cercetătorii au identificat, de-a lungul anilor, o serie de factori care cresc riscul de apariție a tumorilor maligne. O parte țin de comportamente care pot fi schimbate, alții de mediu, iar alții de infecții care pot fi prevenite prin vaccinare.
Studiul Global Burden of Disease, publicat în The Lancet, în 2025 arată că 42% din decesele cauzate de cancer în 2023, adică 4,3 milioane de morți, au fost atribuite unor factori de risc modificabili. Tutunul rămâne principala cauză, asociat singur cu 21% din decesele oncologice la nivel mondial.
Fumatul este implicat în apariția a cel puțin 20 de tipuri de cancer, iar produsele din tutun provoacă, la nivel global, aproximativ 2,4 milioane de decese oncologice în fiecare an, potrivit World Cancer Report.
La acestea se adaugă alte milioane de morți prin boli cardiovasculare și respiratorii, astfel încât tutunul ucide în total peste 7 milioane de persoane anual, dintre care aproximativ 1,6 milioane sunt nefumători expuși fumatului pasiv, arată OMS.
„Aproximativ unul din patru decese oncologice la nivel mondial este cauzat de consumul de tutun,” subliniază un raport al American Cancer Society din 2024. Statisticile arată că de trei ori mai mulți bărbați (36%) decât femei (12%) mor din cauza unui cancer asociat tutunului.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a încadrat din 2015 carnea procesată în Grupa 1 (cancerigenă pentru om) și carnea roșie în Grupa 2A (probabil cancerigenă). Clasificarea s-a bazat pe evaluarea a peste 800 de studii.
Un studiu recent, care a analizat informații genetice de la aproximativ 30.000 de pacienți cu cancer colorectal și 39.000 de persoane sănătoase, a arătat că cei care mâncau cea mai mare cantitate de carne roșie aveau un risc cu 30% mai crescut de cancer colorectal, iar în cazul consumului de carne procesată, riscul era cu 40% mai mare.
American Institute for Cancer Research recomandă limitarea consumului de carne roșie la maximum 350-500 de grame pe săptămână (cantitate gătită) și evitarea pe cât posibil a cărnii procesate.
„Pentru carnea procesată, fiecare 50 de grame consumate zilnic, echivalentul unui hotdog sau a două felii de șuncă, crește riscul de cancer colorectal cu 16%,” precizează institutul american.
Mecanismele prin care carnea procesată și cea roșie contribuie la apariția cancerului includ formarea de compuși N-nitrozo cancerigeni, amine heterociclice și hidrocarburi aromatice policiclice generate la gătirea la temperaturi înalte, precum și conținutul ridicat de fier hem care poate provoca stres oxidativ și leziuni ale ADN-ului.
În 2013, IARC a inclus poluarea aerului exterior și particulele fine (PM2.5) în Grupa 1 a agenților cancerigeni pentru om, în special prin legătura cu cancerul pulmonar.
„Aerul pe care îl respirăm a devenit poluat cu un amestec de substanțe cancerigene. Știm acum că poluarea aerului exterior nu este doar un risc major pentru sănătate în general, ci și o cauză principală de deces oncologic,” a declarat dr. Kurt Straif, șeful Programului de Monografii IARC.
Potrivit datelor OMS, poluarea atmosferică provoacă peste 220.000 de decese prin cancer pulmonar anual la nivel mondial, majoritatea în Asia.
O meta-analiză publicată în 2024 care a inclus 53 de studii de cohortă și 8 studii caz-control, a asociat expunerea la PM2.5, PM10, dioxid de azot și ozon cu incidența și mortalitatea prin cancer în cinci localizări: sân, ficat, plămân, pancreas și vezică urinară.
Melanomul malign este forma cea mai agresivă de cancer de piele și este responsabil pentru aproximativ 75% dintre decesele provocate de cancerele cutanate. Un studiu IARC publicat în 2025 a estimat că 83% dintre cazurile noi de melanom diagnosticate la nivel global în 2022 au avut drept cauză expunerea la radiații ultraviolete.
„Leziunile pielii cauzate de expunerea la soare se acumulează pe parcursul vieții. Studiile anterioare arată că, până la vârsta de 26 de ani, indivizii au suferit deja cea mai mare parte a daunelor solare acumulate pe parcursul vieții, chiar dacă efectele nu sunt încă vizibile,” notează autorii unui studiu, din 2025, publicat în Scientific Reports.
În populațiile cu piele deschisă la culoare, până la 95% din carcinoamele cutanate cu celule scuamoase și bazale și între 70% și 95% din melanoame sunt cauzate de radiațiile ultraviolete, potrivit unui raport al European Journal of Cancer. Acesta subliniază că „expunerea intenționată la radiații ultraviolete solare în scopul bronzării este considerată un comportament nesănătos și trebuie evitată.”
Bronzul la solar reprezintă o sursă suplimentară de expunere intensă la ultraviolete. Unele dispozitive pot emite doze de UVA de până la 12 ori mai mari decât cele ale soarelui, iar utilizarea lor a fost interzisă în țări precum Brazilia, Australia și Iran.
Sursa https://www.hotnews.ro
