FOTOREPORTAJ ”Burlacul” scăpat pe scenă, dirijorul rămas fără baghetă, covor roșu,hostess, politicieni reprezentați de soții – spectacolul de Anul Nou laFilarmonică
Seara de 9 ianuarie a acestui an este una care va rămâne probabil multăvreme în memoria melomanilor de la Botoșani. Filarmonica de Stat asusținut tradiționalul spectacol de Anul Nou care a umplut Casa deCultură a Sindicatelor.
”O sole mio” și ”Time to say goodbye” au adus ropote de aplauze
Sute și sute de oameni, de la pensionari la tineri și de la simpli angajați la parlamentari, au plătit câte 40 de lei pentru a asista la, poate, cea mai importantă reprezentație din 2015. Fiind un spectacol dedicat debutului de an, programul a fost unul aparte, atât ca repertoriu, din care nu au lipsit canțonetele, cât și ca invitați, pe scenă apărând Vlad Miriță, tenor la Opera Națională București și soprana Mediana Vlad. Surpriza a constituit-o Bogdan Vlădău, care figura pe afiș ca prezentator, dar care a cântat câteva piese, fiind chiar aplaudat. Ba mai mult, a fost și autorul momentului serii, când a intrat pe scenă din sală și a cerut să interpreteze alături de ceilalți doi artiști ”O sole mi”, spre surprinderea asistenței ”Burlacul” dovedind reale calități vocale. Pe parcursul spectacolului spectatorii s-au ridicat în nenumărate rânduri în picioare, aplaudând minute în șir: În afara momentului ”O sole mio”, piesa ”Time to say goodbye”, ajunsă celebră în interpretarea Andrea Bocelli & Sarah Brightman și cântată și ieri seară aducând ropote de aplauze. ”Acești instrumentiști nu numai că sunt instrumentiști, sunt oameni ca lumea, adică sunt flexibili, mobili, dispuși să lucreze și să facă muzică și cântă nemaipomenit valsurile lui Strauss”, a spus de pe scenă dirijorul Tiberiu Oprea despre orchestra de la Botoșani.
Care melomani, care... mondeni
La un moment dat acesta și-a pierdut calitatea, fiindcă în glumă Vlad Miriță i-a luat bagheta și a început el să dirijeze orchestra. Spectacolul a fost urmărit din centrul sălii de managerul Mihai Sîrbu, care a fost aplaudat în două rânduri de cei prezenți. Dincolo de muzică, spectacolul de vineri seară susținut de Filarmonica de Stat Botoșani a fost un veritabil eveniment monden. Invitații au fost așteptați de hostess și au călcat pe covor roșu. O mulțime de oficialități, de la prefect și deputat, până la consilieri municipali, unii singuri, alții cu soțiile, alții cu copiii, au ținut să ia parte la spectacol. Sigur, a existat și varianta inversă, unii, precum viceprimarul Cosmin Andrei, fiind reprezentați de soție. Spectacolul de Anul Nou va mai fi pus în scenă și sâmbătă seară, tot de la 18:30. (S.B.)
Pe 6 august împlinește 83 de ani. Este printre ultimii actori din Generația de Aur a teatrului botoșănean. Un destin care bate orice scenariu, o viață ca un spectacol, un actor care ne oferă o lecție de viață: dincolo de orice personaj de pe scenă există o poveste.
Pitit pe o stradă micuță din Botoșani, un iaz aproape necunoscut botoșănenilor păstrează amintirile a cel puțin trei generații. Povești care, din când în când, ies la suprafață asemenea unor mesaje în sticlă, spre a fi dăruite celor care nu au aflat încă.
În cele două luni de izolare, instituțiile de cultură din Botoșani, ca peste tot în țară și în lume, au încercat să suplinească expozițiile, concertele, spectacolele de teatru, deschizând către public un culoar virtual.
Peste 10.000 de români, majoritatea clujeni, dar și directori și oameni de afaceri din Botoșani, s-au întors în anii 80, preţ de o seară, ajutaţi de o Sabrina ilegal de sexy pentru cei 51 de ani ai săi, un gentleman de la Modern Talking, un Milli Vanilli în mare formă, un Ottawan plin de energie și un Silent Circle ca la prima tinerețe.
Băiatul care purta haine femeiești și făcea pe oricine să zâmbească avea nume de sfânt. Botoșănenii îl știau după poreclă, italianul de pe Bulevardul Mihai Eminescu, însă numele lui real era Constantin Vîrlan. Povestea lui o știu puțini oameni, care l-au cunoscut îndeaproape și au avut grijă de el, pe vremea în care trăia. S-au preocupat ca acest băiat al străzii să fie îngropat creștinește, așa cum merită fiecare persoană din lumea asta.
Sunt extrem de mici, gingași și necesită o atenție deosebită din partea cadrelor medicale de pe Secția de Neonatologie. Sunt ei, bebelușii prematuri, ținuți în incubator și câteva luni în șir.
Gheorghe Iavorenciuc, sensibilul incurabil care s-a regăsit mai degrabă printre iubitorii de frumos, decât în politică. A ieșit din viața publică și a rămas în umbră lucrând la visul lui care i-a devenit realitate după trei ani de muncă.
Ideea a pornit de la o străfulgerare de moment: ce ar fi dacă…? A prins contur și după câteva telefoane s-a concretizat în poate unul dintre cele mai frumoase cadouri ce putea fi făcut unor copii speciali. Fetele de la Centrul Prietenia din municipiul Botoșani au din această vară o piscină în curte în care se distrează și se răcoresc în zilele caniculare.
Majoritatea oamenilor dezvoltă aproape involuntar o atitudine ostilă când văd uniforma albastră a polițiștilor. În trafic cu precădere, pentru că în alte situații oamenii legii sunt percepuți drept salvatori. Sunt cei sunați întotdeauna atunci când ceva merge rău.
În timp ce unii gătesc doar în familie, există și persoane care o fac în cantități industriale. Iar cei care se hrănesc din aceste bucate sunt de ordinul sutelor.
George avea vreo 16 ani când în Brăila, oraș în care se mutase tatăl său grec, venise circul Kratel din Cehia. A fost vrăjit de lumea magică a acrobaților și animalelor dresate că nu a mai vrut să plece de acolo și s-a angajat. Era extrem de pasionat, dar probabil că nu a bănuit vreodată că din mintea și mâinile sale va ieși un parc de distracții care va marca Botoșaniul și o bună parte a României.
Sărbătorile Pascale înseamnă pentru mulți dintre noi timp petrecut cu familia, mers la Înviere, ciocnit ouă roșii. În schimb, pentru personalul din Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), sărbătorile sunt o perioadă dificilă și asta pentru că sute de persoane ajung la spital din varii motive, unele mai întemeiate, altele ilare.
Nu de puține ori dăm importanța cuvenită doar medicilor sau asistenților și uităm de unele persoane care zilnic au grijă de pacienți chiar dacă în mod diferit, muncesc din greu și poate nu se bucură de aprecierea celorlalți. Astăzi, este despre ele, infirmierele de la Spitalul Județean Mavromati.
Sri Lanka. O privire rapidă pe Wikipedia, pentru că numele sună cunoscut, dar detaliile lipsesc. Este o țară insulară asiatică, situată în sudul Asiei, în Oceanul Indian cu capitala în Colombo. Țara are o populație de aproximativ 21 de milioane de locuitori. 44 dintre sri lankezi au ajuns tocmai la Botoșani, la 10.000 de kilometri distanță de casă aduși, într-un paradox dulce-amărui, de un italian. Iar de aici, începe farmecul acestui articol.
Botoșănenii, fie că sunt bolnavi sau nu, sună cu încredere la 112. Vorbim despre o încredere dusă uneori la extrem. Și astfel, din nefericire, medicii botoșăneni se confruntă cu tot mai multe afecțiuni închipuite ale pacienților.
Unii copii își doresc cel mai nou telefon apărut pe piață, alții nici măcar nu știu cum arată. Unii copii muncesc pentru a se întreține, alții nici nu știu ce înseamnă asta. Sunt copii și copii, unii mai fericiți decât alții, ”cu sau fără copilărie”.
Comuna „maternitate” de unde a pornit primul focar de pestă porcină africană din județul Botoșani este în continuare sub asediu. Cei care o apără sunt vizibili de la depărtare, dușmanul este însă unul nevăzut, sperie localnicii, fie că vorbim despre pădurile cu copaci anemici sau propriile cotețe unde oamenii și-au crescut porcii.
Penitenciarul Botoșani este locul unde se descoperă multe talente, abilități, aptitudini. Da, desigur, este și un loc al oamenilor răi, dar care se pot transforma în ființe umane altruiste, conștiente de ceea ce au făcut în trecut… sau nu. Astăzi am ales să ne concentrăm pe partea pozitivă a poveștii despre tot ce înseamnă detenție.
15 ianuarie 2019 - Ziua Culturii Naționale, dar și ziua în care se împlinesc 169 de ani de la nașterea la Botoşani a poetului nepereche, Mihai Eminescu. Poate pare surprinzător, dar există botoșăneni și mai cu seamă tineri care habar nu au cine a fost Mihai Eminescu.
Domnule Tiberiu, nu trebuie sa va suparati pe mine. Stiti si dv. ca acesta-i adevarul. De fapt, in buna masura imi dati dreptate.Toata lauda pentru efortul Dv, insa eu m-am referit la performanta interpretativa. Cit despre ,pt. Tiberiu" nu merita sa-i dau atentie pentru simplul fapt ca la o eventuala discutie ,, pe fondul problemei" n-ar rezista nici 30 de secunde. Se vede dupa cum se exprima .
Dle. asta este tara nostra in care INCULTURA ESTE LA COTE MAXIME, SUPERFICIALITATEA ESTE LA EA ACASA,PROSTIA PREDOMINA IAR NULITATILE SE CRED STAPANII TUTUROR.Publicul botosanean va felicita pentru prestatia d-vstra si va mai asteptam cu drag. SUCCES SI UN AN NOU CU IMPLINIRI MARETE!
Nu obisnuiesc sa navighez citind comentarii la articole. Insa, am auzit ca cineva emite judecati de valoare, propunand o sinteza muzicologica, o "radiografie" a concertelor.Pentru mine a fost relevanta reactia salii entuziaste (mai putin a dvs., doamna Maria), un public cuprinzand toate varstele, alcatuit dintr-o paleta larga de categorii sociale. Sa spui ca asemenea public nu stie ce aplauda, inseamna o jignire la adresa tuturor, inclusiv a organizatorilor, artistilor, chiar si compozitorilor... Aceasta ofensa, dublata de un incredibil spirit vizionar, face ca problema sa fie la dumneavoastra, doamna...Prin numai cateva randuri aruncate cu superficialitate, ati ignorat multi ani de studiu, sacrificii de mici copii, un mare consum nervos, sute de concerte si spectacole, premii la concursuri nationale si internationale...Ca sa inchei: alaturi de valorosii artisti solisti, orchestra a avut intr-adevar o prestatie foarte buna, dar pregatita si condusa de dirijor... Desi nu ati mentionat nimic in acest sens, o iau ca pe un compliment.Cu sinceritate,Tiberiu Oprea
Sigur, pentru cel care se afla in sala de spectacol o data pe an( doar la Concertul de Anul Nou), e normal sa i se para ca a fost un spectacol nemaipomenit. Realitatea este alta: programul a fost unul de divertisment, adaptat pentru majoritatea categoriilor sociale, orchestra - nota 9( cea mai buna din spectacol), solistii Mediana Vlad si Mirita - nota 8 ( sunt buni, dar nu cred ca mai pot progresa in cariera), iar Bogdan Vladau - cu indulgenta nota 4 pentru ca a facut o prezentare de 2 lei, bine garnisita cu greseli gramaticale.Se pare ca numai fizicul este de el, restu-i incultura. Cam asta-i radiografia concertelor din 9 si 10 ianuarie a.c.Cu privire la tinute, se pare ca si la case mai mari se poarta blugii, desi n-ar trebui sa fie asa.
DOMNILOR DIN REDACTIE STERGETI ASEMENEA COMENTARII RAUTACIOASE . NU AM VAZUT NICIODATA UN ASEMENEA SPECTACOL , ATATIA OAMENI( DIN TOATE CATEGORIILE SOCIALE ) CATI AU FOST PREZENTI IN ACESTE 2 ZILE DE CONCERTE EXTRAORDINARE. AM VAZUT PERSOANE CU LACRIMI IN OCHI LA SFARSITUL CONCERTULUI.FELICITARI ORCHESTREI SI ORGANIZATORILOR.
Super sound... ca din lighean. Tinuta barbatilor (cu blugi si cu geaca de fas) atrage fortat privirea. Cred ca li s-a interzis sa vina cu palarii, accesoriu nelipsit Turcanilor la orice eveniment. Caciulile de miel sunt O.K., au avut unda verde. Cucoanele s-au intrecut in posete, care mai de care mai hidoase. Nu-i nimic, la Botosani merge si asa, important e sa fii vazut la astfel de concerte. In "Monitorul de Suceava" am citit articolul: "Sute de suceveni au trăit magia muzicii, la spectacolul ". Interesante comentariile, in special ultimul. Denota ca inca suntem departe de civilizatie, chiar si in aceste imprejurari culturale. Initiativele de acest gen sunt laudabile. Progresam si noi, incet, incet...
Niste topirlani si parveniti lipsiti de bun simt pulovar la teatru si concert ca pe stadion astia sunt smecherii orasului. Asa director de filarmonica asa public statea in usa si se baga in seama poate isi consolideaza scaunul. Dar nu l vad pe intelectualul Portariuc si etnobotanistul Cosmin ca vinzatorul de telefoane il vad imbracat ca in piata cind vindea tel si schimba valuta(Lazarovici)
Nu cred ca la un asemenea spectacol se vine cu fularul legat de gat.Poate Turcanu nu a stiut asta.Nu a fost cineva prin apeopiere(prieteni) care sa-i spuna?Sau a stiut si ca de obicei l-a durut in cot de eticheta.Ma mir ca nu statea cu mainile in buzunare!
“Este o provocare pentru mine, mai ales că eu vin din mediul privat și nu vin dintr-o poziție de administrație publică. Este o provocare pe care am acceptat-o și sper să îmi duc mandatul până la capăt. Abia aștept să îmi ...
