Prinse între problema demografică și necesitatea de a limita cheltuielile fiscale, la care se adaugă și o creștere economică modestă, guvernele UE văd nevoia urgentă de a reforma sistemele de pensii. Problema este însă că întâmpină dificultăți în a remedia aceste probleme din cauza costurilor politice.
Cu excepția Olandei, care a demarat o reformă la scară largă, eforturile din majoritatea țărilor europene au fost blocate de slăbiciunea politică, reacțiile partizane și parlamentele fragmentate.
Olanda a adoptat una dintre cele mai mari și profunde reforme ale sistemului de pensii din Europa. Noua lege se numește Future Pensions Act și a intrat în vigoare la 1 iulie 2023.
Ce s-a schimbat concret
Sistemul de pensii ocupaționale (Pilonul II) trece treptat de la pensii cu beneficii definite la pensii pe bază de contribuții definite. Asta înseamnă că fondurile de pensii nu mai promit o pensie fixă la final. Fiecare persoană va avea un cont/pot individual de pensie, în care se acumulează contribuțiile și randamentele investițiilor.
Contribuțiile devin uniforme pentru toate vârstele, nu mai cresc odată cu vârsta angajatului.
Gestionarea este în continuare colectivă: fondurile investesc banii împreună, împart unele riscuri și pot avea rezerve comune.
Tranziția trebuie finalizată până la 1 ianuarie 2028.
De ce a fost nevoie în Olanda de reforma pensiilor
Sistemul vechi promitea pensii fixe, dar promisiunile deveneau greu de susținut din cauza îmbătrânirii populației și a randamentelor mai mici.
Olandezii trăiesc mai mult, raportul salariați/pensionari scade, iar costurile cresc consistent. Noul sistem face pensiile mai sustenabile, deoarece legă beneficiile de contribuțiile reale și de performanța investițiilor.
Piața muncii este mai mobilă, iar csistemul nou este mai flexibil și mai transparent.
Ce se schimbă pentru oameni (angajați și viitori pensionari)
Fiecare vede valoarea exactă a propriului cont de pensie, în timp real. Pensia finală va varia în funcție de randamente, nu mai este garantată. Tinerii ar putea beneficia mai mult, deoarece banii lor rămân investiți mai mult timp.
Fondurile pot investi diferit în funcție de vârstă: mai riscant pentru tineri, mai prudent pentru cei aproape de pensie.
În Franța, noul guvern al lui Sébastien Lecorni a fost nevoit să amâne planurile de creștere a uneia dintre cele mai scăzute vârste de pensionare din UE, în prezent la 62 de ani, scrie Reuters. Inițiative similare de creștere a vârstei de pensionare sau de reducere a prestațiilor au eșuat sau chiar au fost anulate în țările vecine, precum Germania, Spania și Italia.
Motivul este simplu, notează Reuters: Având în vedere că alegătorul european mediu are acum peste 45 de ani, guvernele au prea mult de pierdut impunând costuri generației mai în vârstă în favoarea celei mai tinere, chiar dacă asta înseamnă pur și simplu amânarea „zilei judecății”.
Un studiu academic care a analizat principalele reforme ale pensiilor din UE între 2006 și 2015, a constatat că guvernele tind să-și revizuiască sistemele de pensii doar atunci când se confruntă cu presiunea pieței.
Acolo unde au fost implementate reforme ale pensiilor, cum ar fi în Grecia, Portugalia, Italia și Spania în ultimul deceniu sau în Suedia în anii 1990, acest lucru s-a făcut adesea sub presiunea extremă din partea piețelor financiare sau a creditorilor internaționali.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
