Sistemele de pensii din Uniunea Europeană se confruntă cu dificultăți majore din cauza problemelor demografice, a necesității de a limita cheltuielile și a creșterii economice modeste. Guvernele statelor membre sunt conștiente de urgența reformării sistemelor de pensii, dar se lovesc de obstacole politice.
Olanda este singura țară care a implementat o reformă amplă, în timp ce eforturile altor state europene au fost blocate de instabilitate politică și dezacorduri.
Reforma olandeză, numită Future Pensions Act, a intrat în vigoare la 1 iulie 2023.
Ce presupune reforma din Olanda
Sistemul de pensii ocupaționale (Pilonul II) trece de la pensii cu beneficii definite la pensii bazate pe contribuții. Fondurile de pensii nu vor mai garanta o pensie fixă, ci fiecare persoană va avea un cont individual unde se vor acumula contribuțiile și randamentele investițiilor.
Contribuțiile devin uniforme pentru toate vârstele.
Gestionarea fondurilor rămâne colectivă, cu investiții comune și partajarea riscurilor.
Tranziția trebuie finalizată până la 1 ianuarie 2028.
De ce a fost nevoie de reformă în Olanda
Sistemul vechi promitea pensii fixe, dar promisiunile nu mai puteau fi susținute din cauza îmbătrânirii populației și a randamentelor scăzute.
Olandezii trăiesc mai mult, raportul salariați/pensionari scade, iar costurile cresc. Noul sistem leagă beneficiile de contribuțiile reale și de performanța investițiilor.
Piața muncii este mai mobilă, iar noul sistem este mai flexibil și transparent.
Ce se schimbă pentru angajați și pensionari
Fiecare persoană va vedea valoarea exactă a propriului cont de pensie, în timp real. Pensia finală va varia în funcție de randamente. Tinerii ar putea beneficia mai mult, deoarece banii lor sunt investiți pe termen lung.
Fondurile pot investi diferit în funcție de vârstă: mai riscant pentru tineri, mai prudent pentru cei aproape de pensie.
În Franța, guvernul a amânat planurile de creștere a vârstei de pensionare, una dintre cele mai scăzute din UE (62 de ani), scrie Reuters. Tentative similare de creștere a vârstei de pensionare sau de reducere a prestațiilor au eșuat în țări precum Germania, Spania și Italia.
Alegătorul european mediu are peste 45 de ani, iar guvernele evită să impună costuri generației mai în vârstă în favoarea celei mai tinere, chiar dacă asta înseamnă amânarea problemelor.
Un studiu academic arată că guvernele reformează sistemele de pensii doar sub presiunea pieței.
Reforme precum cele din Grecia, Portugalia, Italia și Spania au fost implementate sub presiunea piețelor financiare sau a creditorilor internaționali.
Sursa https://www.hotnews.ro
