Administraţia preşedintelui Donald Trump a instruit diplomaţii americani din Europa să lanseze o campanie de lobby împotriva Legii Serviciilor Digitale (DSA) a Uniunii Europene, care, potrivit Washingtonului, îngrădeşte libertatea de exprimare şi impune costuri companiilor americane din domeniul tehnologiei, arată o telegramă diplomatică internă văzută de agenția de presă Reuters, preluată de News.ro.
Într-o telegramă a Departamentului de Stat datată 4 august, semnată de secretarul de stat american Marco Rubio, se afirmă că UE impune restricţii „nejustificate” asupra libertăţii de exprimare în eforturile sale de combatere a discursurilor instigatoare la ură, a dezinformării şi a informaţiilor false, iar DSA întăreşte şi mai mult aceste restricţii.
DSA a UE este o lege istorică menită să facă mediul online mai sigur şi mai echitabil, obligând giganţii tehnologici să depună mai multe eforturi pentru a combate conţinutul ilegal, inclusiv discursul instigator la ură şi materialele care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor.
Cu toate acestea, Trump a făcut din combaterea cenzurii – în special a ceea ce el consideră a fi suprimarea vocilor online conservatoare – o temă majoră a administraţiei sale. Înalţi oficiali americani, printre care vicepreşedintele JD Vance, s-au concentrat asupra oficialilor şi reglementărilor europene, acuzându-i de „cenzurarea” americanilor, acuzaţie respinsă de Uniunea Europeană.
Telegrama diplomatică, al cărei titlu o descrie ca o „solicitare de acţiune”, însărcinează diplomaţii americani din ambasadele SUA din Europa să colaboreze în mod regulat cu guvernele UE şi autorităţile responsabile cu serviciile digitale pentru a transmite preocupările SUA cu privire la DSA şi costurile financiare pentru companiile americane.
„Postările ar trebui să se concentreze pe eforturile de a obţine sprijinul guvernului gazdă şi al altor părţi interesate de abrogarea şi/sau modificarea DSA sau a legilor UE sau naţionale conexe care restricţionează exprimarea online”, se arată în secţiunea „obiective” a telegramei.
Telegrama oferă sugestii specifice diplomaţilor americani cu privire la modul în care legea UE ar putea fi modificată, precum şi argumente pentru a-i ajuta să susţină acest punct de vedere.
Departamentul de Stat al SUA nu a comentat această informaţie.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze telegrama, dar a afirmat că libertatea de exprimare este un drept fundamental în întreaga Uniune. „Respingem cu fermitate orice acuzaţii de cenzură. Acuzaţiile de cenzură referitoare la DSA sunt complet nefondate”, a declarat purtătorul de cuvânt.
În martie, şefii antitrust şi tehnologici ai UE le-au spus legislatorilor americani că noua regulă tehnologică vizează menţinerea pieţelor digitale deschise şi nu vizează companiile americane.
Comisia a respins, de asemenea, speculaţiile potrivit cărora regimul de reglementare în domeniul tehnologiei al UE ar putea fi inclus în negocierile comerciale dintre UE şi SUA. „Legislaţia noastră nu va fi modificată. DMA (Legea privind pieţele digitale) şi DSA nu sunt pe masa negocierilor comerciale cu SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, într-un briefing de presă.
Ordinul adresat diplomaţilor americani marchează o accelerare a eforturilor administraţiei de a promova ceea ce numeşte „tradiţia libertăţii de exprimare a Americii”, o politică care a adăugat tensiuni la relaţiile deja tensionate dintre SUA şi aliaţii europeni.
Această politică a intrat în centrul atenţiei în februarie, când vicepreşedintele SUA JD Vance a şocat liderii europeni acuzându-i – în cadrul Conferinţei de la Munchen, cunoscute de obicei pentru manifestările de unitate transatlantică – că cenzurează discursul unor grupuri precum partidul de dreapta AfD din Germania şi că fac paşi înapoi în ceea ce priveşte democraţia. Inclusiv România a fost amintită ca exemplu negativ în celebrul discurs de la Munchen al vicepreşedintelui american.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
