România a primit, în ultimii cinci ani, cel mai mare val de bani europeni din istoria ei. Cu toate acestea, economia a crescut, în medie, cu doar aproximativ 1% pe an.
Pentru Laurian Lungu, cofondator al think tank-ului Consilium Policy Advisors Group, aceste lucruri spun aproape tot. „Asta îți arată că economia reală stă mult mai rău. Pentru că fără aceste fonduri, cine știe unde am fi fost”, spune economistul, într-o discuție cu HotNews.
Evaluarea economistului vine într-un moment-cheie: noul guvern condus de Luca Niculescu a primit votul Parlamentului, după aproape șase luni de criză politică, iar agențiile de rating vor reevalua România la începutul lui 2027.
În ziua când a primit votul parlamentului Luca Niculescu a promis „bani și investiții”. Investitorii vin însă cu prudență, pentru că România a pierdut masiv din competitivitate, „iar competitivitatea se pierde în ani de zile, nu se pierde peste noapte”, spune economistul.
Potrivit acestuia, traiectoria a început după pandemie și s-a accelerat recent. „Am avut acel impuls fiscal mare în anul 2024, cu creșterea salariilor. Pe urmă, am avut și un leu puternic, care nu prea ne-a ajutat. La toate acestea se adaugă instabilitatea politică, deficitele mari și vulnerabilitățile demografice”, explică Lungu.
Mecanismul e simplu pentru un investitor străin, explică el. Salariul minim a împins în sus toată grila de salarii, taxele pe muncă au crescut, iar serviciile publice nu compensează. „Ai un ecosistem, care nu-ți oferă servicii publice la calitatea celor de afară și, pe de altă parte, ai niște costuri care îți tot cresc”, spune economistul.
Fiscalitatea pe muncă nu e mult sub cea din Vest, recunoaște Lungu, și tocmai aici e problema. Orice investitor se întreabă: „Ce-mi oferă mie România ca avantaj competitiv pentru a veni aici?”, spune el.
Economistul crede că măsurile anunțate de guvern pentru a reține aici producția sunt „doar o cârpeală”.
Lungu spune că guvernul ar trebui să se concentreze pe trei lucruri .
Primul este reducerea taxelor pe muncă, dar nu imediat: „Trebuie să ai o strategie. Astăzi este dificil să o faci. Asta poate din jumătatea lui 2027–2028 poți să te gândești”.
Al doilea este energia: „Este foarte scumpă. Pentru cine vrea să producă în România, se uită și fuge imediat de aici”.
Al treilea este cercetarea și inovarea, „care la noi nu a fost sprijinită deloc”. Statul, spune el, trebuie să aleagă nișe și să construiască în jurul lor un ecosistem de companii, pentru că „asta este rolul statului, să dea acest framework”.
Lungu a susținut public majorarea TVA ca instrument de consolidare și nu se dezice. „Am susținut-o, am susținut practic numai creșterea de TVA în mare, nimic altceva din setul de măsuri luate”, spune el. O analiză recentă a think tank-ului său arată că în ultimul an majorarea TVA „este singura măsură care a dus la creșterea veniturilor bugetare”.
Eșecul stă în ce nu s-a făcut în paralel. „Nu poți să crești o taxă când tu știi că ai o evaziune fiscală mare. Bun, poți să o crești, dar nu vei strânge atât de mult cât ți-ai planificat.” Decalajul de colectare la TVA a rămas, iar câștigul din lupta cu evaziunea este „foarte, foarte mic”. Polonia și Bulgaria arată că se poate: „Au vrut să facă, au făcut. Sigur, durează ceva ani, dar poți să o faci.”
O nouă majorare a TVA ar fi însă o greșeală. „Apare această oboseală a populației”, spune Lungu, iar oportunitatea a trecut: decizia trebuia luată o singură dată, calculat, „și în momentul ăla să termini cu TVA-ul”.
România a depășit punctul în care taxe mai mari aduc bani mai mulți, spune Laurian Lungu. „Dacă mai impozitezi ceva, aduci mai puțin bani la buget decât plănuiești. Practic pierzi din veniturile totale pe buget la ora actuală, dacă mai crești taxe”, spune el.
Sursa https://www.hotnews.ro
Oct 30, 2026
