Huțu și-a prezentat propunerea într-un ton asumat, spunând că este posibil ca ideea să fie considerată radicală.
„Altă idee pe care am mai spus-o și iar voi fi probabil radical și cu un pistol de vânt. Să relocăm un monument ideologic, care este Monumentul Răscoalei, din parcul Belvedere, din parcul Eminescu, într-o zonă și acolo, în zona aceea, să-i dăm o altă utilitate”, a spus directorul Direcției pentru Cultură.
Nu este vorba, în acest moment, despre o decizie a Primăriei și nici despre un proiect de relocare aprobat. Este propunerea formulată de Dănuț Huțu în cadrul dezbaterii publice.
Argumentul principal este legătura directă dintre monument și locul în care a început răscoala țărănească din 1907.
Potrivit Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Botoșani, răscoala a izbucnit la Flămânzi în 21 februarie 1907 și s-a extins ulterior în Moldova și în restul țării.
Huțu consideră că monumentul ar avea astfel o legătură mai puternică cu locul istoric pe care îl evocă.
La Flămânzi există deja un muzeu dedicat Răscoalei Țărănești din 1907, iar în centrul localității se află un alt monument comemorativ al răscoalei, realizat tot de Gavril Covalschi și dezvelit în 1977. Monumentul din Flămânzi este înscris în Lista Monumentelor Istorice cu codul BT-III-m-B-01955.
Ansamblul din Botoșani este, la rândul său, monument istoric. Lista oficială a monumentelor istorice îl consemnează sub denumirea „Monument închinat țăranilor”, cu datarea 1978 și amplasarea în Grădina Publică „Mihai Eminescu” nr. 2.
Lucrarea este opera sculptorului Gavril Covalschi și este formată din trei corpuri sculpturale. O publicație a Muzeului Județean Botoșani arată că ansamblul a fost gândit ca un omagiu adus țărănimii și că partea centrală reprezintă grupul țăranilor revoltați în 1907. Corpurile laterale evocă viața țărănească, inclusiv ocupațiile și tradițiile acesteia.
Sursele locale indică anul 1978 pentru realizarea monumentului, în timp ce documentarea Muzeului Județean menționează dezvelirea ansamblului în 1979.
Monumentul nu este însă doar subiectul unei discuții despre viitorul Pietonalului. Starea sa de conservare a fost o problemă de mai mulți ani.
În 2022, Consiliul Local Botoșani a aprobat indicatorii pentru restaurarea Ansamblului 1907, valoarea investiției fiind estimată la 877.246 de lei, dintre care peste 725.000 de lei pentru construcții și montaj. Documentația tehnică indica deteriorări provocate de agenții atmosferici, plăci de travertin desprinse și deplasări ale unor blocuri de piatră din structura ansamblului. Monumentul devenise și ținta graffitiștilor.
Primarul Cosmin Andrei explica atunci faptul că suma rezultase în urma expertizei tehnice și a devizului general și că restaurarea trebuia făcută cu materiale și metode specifice.
Cu un an înainte, municipalitatea alocase 50.000 de lei doar pentru documentația necesară reabilitării și avertiza că monumentul nu poate fi curățat prin metode agresive.
Faptul că, la câțiva ani după aceste demersuri, monumentul revine în discuție în contextul transformării zonei centrale arată că problema nu a dispărut.
Dănuț Huțu nu propune doar mutarea ansamblului, ci și regândirea spațiului pe care acesta îl ocupă.
Directorul Direcției pentru Cultură vede în zona respectivă o posibilă axă culturală, având în vedere apropierea Muzeului Județean de Istorie, viitorul muzeu de artă din Casa Pisoski și mai multe clădiri și monumente istorice.
„Avem muzeul de istorie care se va reabilita, vom mai avea încă un alt muzeu de artă peste drum în Casa Pisoski, o zonă cu monumente și care e vizitată”, a explicat acesta.
Problema, în opinia sa, este și una de infrastructură turistică. Turiștii care ajung în zonă nu au un loc în care să poată opri cu ușurință autocarele.
„Cine vine să viziteze muzeul n-are cum opri. Nu se poate opri, nu oprește niciun autobuz, nimic”, a spus Huțu.
În viziunea sa, spațiul ar putea fi amenajat astfel încât să devină mai atractiv pentru turiști și să permită oprirea și accesul vizitatorilor.
Huțu a propus și o abordare comună pentru monumentele din zonă, prin iluminat arhitectural.
El a enumerat mai multe obiective din apropiere, între care Casa Pisoski, Casa Vlăsescu, Biserica Cuvioasa Parascheva și Casa Vlad Firescu.
„Aici sunt soluții care trebuie să aibă un iluminat plăcut”, a spus directorul Direcției pentru Cultură, susținând ideea unor soluții de iluminat arhitectural integrate pentru toate monumentele.
În această viziune, mutarea Monumentului Răscoalei nu ar însemna doar eliberarea unui spațiu de pe Bulevardul Mihai Eminescu, ci regândirea întregii zone ca un punct cultural și turistic al orașului.
Deocamdată însă, ideea rămâne pe masa dezbaterii publice. Monumentul este monument istoric, iar o eventuală relocare ar presupune, evident, proceduri și avize specifice. Nu există, în acest moment, o decizie a municipalității că ansamblul va fi mutat la Flămânzi.
Dar propunerea lui Dănuț Huțu deschide o întrebare care va trebui, probabil, discutată dacă proiectul Pietonalului Unirii va ajunge la etapa de proiectare: mai merită Monumentul Răscoalei să rămână în actualul amplasament sau ar avea o valoare mai mare chiar în locul de unde a pornit povestea pe care o reprezintă?
