Sfânta Tecla, prima femeie muceniță a creștinismului, este sărbătorită pe 24 septembrie. Fragmente din moaștele sale se află și la Mănăstirea Neamț, loc de pelerinaj pentru credincioșii din Botoșani și Moldova.
Pe 24 septembrie, creștinii ortodocși o sărbătoresc pe Sfânta întâia muceniță și întocmai cu apostolii Tecla, una dintre cele mai vechi și respectate sfinte ale Bisericii.
Tecla s-a născut în Iconia, astăzi Konya din Turcia, în secolul I. A fost contemporană cu Sfântul Apostol Pavel, pe care l-a întâlnit în casa lui Onisifor. Cuvintele apostolului au determinat-o să îmbrățișeze credința creștină și să aleagă viața în feciorie, refuzând căsătoria, fapt ce a stârnit opoziția familiei sale.
Din cauza credinței, Tecla a fost condamnată la moarte, dar a supraviețuit miraculos focului, fiind protejată de o ploaie neașteptată. Ulterior, a continuat să-l urmeze pe Pavel și să propovăduiască Evanghelia, suferind numeroase persecuții.
Fragmente din moaștele Sfintei Tecla se află la Mănăstirea Neamț, un loc de pelerinaj important pentru credincioșii din Botoșani și întreaga Moldovă. De asemenea, alte fragmente se găsesc la Mănăstirea „Sfânta Tecla” din Predești, Dolj, dar și în catedrale din Italia, Franța și Spania.
La nivel local, mulți botoșăneni aleg să viziteze Mănăstirea Neamț în această perioadă, pentru a se ruga la moaștele sfintei și a cere ajutor în problemele personale sau de sănătate. Pelerinajele organizate de parohiile din județ sunt o tradiție, mai ales în preajma sărbătorii.
În Spania, cultul Sfintei Tecla este marcat prin festivaluri ample, însă în Moldova accentul rămâne pe rugăciune și reculegere. Sfânta Tecla este considerată ocrotitoarea celor care trec prin încercări grele, iar povestea ei inspiră și astăzi credincioșii din nord-estul țării.
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
