„Laptele crud nu aduce beneficii, dar poate aduce spitalizarea”. Trenduri „bio” care au ajuns și în România și care sunt periculoase pentru copii

De la #RawMilk la „mamele MAHA”, influenceri din social-media promovează laptele crud ca miracol digestiv și imunologic. Însă, bacteriile din lichidul neatins de fierbere pot trimite copiii direct la spital. De ce a prins valul de lapte crud în România, ce spune legea și ce alte practici promovate ca fiind „naturale” sau „organice” ar trebui ținute departe de cei mici, detaliem mai jos.

În ultimii doi ani, un nou val de conținut „naturalist” a împins laptele nepasteurizat în feed-urile românilor. Clipuri filmate lângă dozatoare din piețe, reels cu borcane de produse de bivoliță „direct de la fermier” și promisiuni că „enzimele vii” vindecă alergiile domină hashtag-ul #laptecrud. Tendința nu e locală: în SUA, consumul de lapte nepasteurizat a crescut cu 21% între 2021-2023, deși Centrele pentru Controlul Bolilor (CDC) raportează dovezi clare că produsul provoacă de 840 ori mai multe toxiinfecții decât laptele pasteurizat, scrie New York Post. În România, povestea se intersectează cu retorica anti-vaccin și anti-antibiotic a „mamelor MAHA”.

Discursul a prins teren și la București, devenind temă favorită în comunități anti-mainstream. Fenomenul profită și de nostalgia rurală a românilor urbani, întărind ideea că „laptele de la bunica” e superior celui din comerț.

Totuși, realitatea epidemiologică contrazice romantismul social-media. Un studiu din ianuarie 2025, publicat în Microorganisms, a identificat tulpini rezistente de E. coli în 17% din mostrele de lapte crud colectate în România, concluzionând că „riscul pentru sănătatea publică este semnificativ”.

Iar istoria recentă nu e lipsită de avertismente: epidemia STEC din 2016 a îmbolnăvit 25 de copii și a provocat trei decese, pornind de la lapte crud și brânzeturi contaminate.

Susținătorii consumului de lapte nepasteurizat invocă trei argumente-cheie: digestie îmbunătățită datorită enzimelor, stimularea imunității prin „microbi sănătoși” și scăderea alergiilor. Un articolul-referință din Parents demontează fiecare mit: enzimele lactice sunt dezactivate, oricum, de acidul gastric, flora bacteriană „sălbatică” include patogeni, iar studiile despre alergii sunt neconcludente.

Pe lista pericolelor confirmate se află E. coli O157, Salmonella, Campylobacter și Listeria monocytogenes. Pentru copii, infecțiile pot evolua în sindrom hemolitic-uremic sau insuficiență renală. Presa internațională arată că 70% dintre victimele recentei epidemii de salmoneloză din California (21 iulie 2025) erau copii cu vârsta medie de 7 ani. Pediatrul Leah Alexander, citat de Parents.com, rezumă situația: „Laptele crud nu aduce beneficii, dar poate aduce spitalizarea”.

Protocolul HTST (High-Temperature, Short-Time)– la 72 °C, timp de 15 secunde – distruge 99,999 % dintre bacteriile dăunătoare fără a reduce conținutul de calciu sau proteine, contrar miturilor din social-media. Fierberea la 100 °C până la primul clocot, metoda casnică, aduce aceeași siguranță microbiologică. Pierderile nutriționale rămân tot minime: vitaminele sensibile la încălzire pot scădea ușor, dar calciul și proteinele nu. Pentru familiile care totuși cumpără lapte crud, singura barieră eficientă rămâne fierberea până la primul clocot, imediat după achiziție.

Legea 307/2022 reglementează strict vânzarea laptelui crud: etichetă vizibilă „Nepasteurizat – fierbeți înainte de consum”, registru zilnic de temperatură și analize bacteriologice, plus termen de maximum 24 h la 4 °C. Controalele sunt derulate de ANSVSA, dar capacitatea instituției rămâne limitată: 2.500 de unități de vânzare și doar 400 de inspectori, potrivit unui raport intern citat de MindcraftStories.

Automatele cu dozare directă oferă iluzia prospețimii, însă lanțul rece poate fi întrerupt ușor. Dacă laptele rămâne peste 4 °C mai mult de două ore, populația bacteriană se poate dubla la fiecare 20 de minute. Studiul Microorganisms confirmă depășiri ale limitelor legale de bacterii coliforme în peste 30% dintre mostrele colectate după transportul „în PET la soare”.

Sursa https://www.hotnews.ro