Politicile de austeritate din Argentina, implementate cu mult timp înaintea celor din România, au generat efecte sociale semnificative, deși au contribuit la o scădere rapidă a inflației. Facundo Cruz, profesor de științe politice la universitatea din Buenos Aires, a declarat într-un interviu pentru HotNews că experții se întreabă cum reușește Javier Milei să aplice măsuri economice atât de dure și să mențină rezultate pozitive în sondaje.
După un an și jumătate de la învestire, guvernul lui Javier Milei se laudă cu o inflație redusă, surplus bugetar și creștere economică, toate acestea fiind rezultatul reducerilor masive de cheltuieli impuse de președinte.
În campania electorală, Milei a folosit o drujbă ca simbol al reducerilor drastice de costuri promise.
În același timp, o parte a populației se confruntă cu dificultăți financiare majore. Medicii, pacienții, profesorii și studenții critică reducerile bugetare din sănătate și educație, iar vârstnicii protestează săptămânal pentru indexarea pensiilor la nivelul inflației.
Studiile arată o inegalitate tot mai mare în timpul mandatului lui Milei. Cu toate acestea, protestele sociale ample din 2024 și-au pierdut din intensitate și nu par să amenințe guvernul, cel puțin deocamdată.
Președintele se bucură de un nivel surprinzător de ridicat de popularitate în sondaje, iar la alegerile parțiale din octombrie este posibil să obțină mai mulți parlamentari în Congres, unde nu deține majoritatea.
„Este cel mai minoritar președinte din istoria democrației recente și continuă să aibă rezultate bune în sondaje și să supraviețuiască politic”, a menționat Facundo Cruz în discuția cu HotNews.
La preluarea funcției, principalul obiectiv al lui Milei a fost controlul inflației. Pe fondul unei recesiuni prelungite, prețurile din Argentina se modificau aproape zilnic, iar economiștii avertizau asupra riscului de hiperinflație.
Pentru a atinge acest obiectiv, guvernul a redus drastic cheltuielile bugetare, a concediat 50.000 de angajați din sectorul public, a comasat sau închis agenții publice, a oprit lucrările publice, a blocat indexarea pensiilor și a salariilor la nivelul inflației și a eliminat subvențiile pentru energie și transporturi.
După un an și jumătate de mandat, rezultatele obținute reprezintă principalul atu al lui Milei și sunt apreciate de susținători, economiști și politicieni din întreaga lume, inclusiv din România, unde măsurile sunt urmărite cu atenție.
Inflația lunară a scăzut de la 12,8% în noiembrie 2023, înainte de instalarea lui Milei, la 1,5% în mai anul trecut.
În cea mai mare parte a anului 2024, ajustarea fiscală și monetară și dereglementarea economică au generat o recesiune profundă. Cu toate acestea, scenariul pentru 2025 este diferit. Datele oficiale arată că produsul intern brut (PIB) al țării a înregistrat trei trimestre consecutive de creștere, chiar dacă lentă.
Cifrele ascund însă o realitate mai complexă.
O minoritate privilegiată retrăiește boom-ul călătoriilor și al cumpărăturilor din anii 1990, datorită unui peso puternic și unui dolar ieftin. Cafenelele și restaurantele din centrul capitalei Buenos Aires sunt pline și nu indică o criză.
Însă clasa de mijloc și persoanele nevoiașe își reduc din ce în ce mai mult cheltuielile pentru a-și acoperi necesitățile de bază, după cum a observat El Pais într-o analiză recentă.
Un raport al firmei de consultanță Moiguer, citat de cotidianul spaniol, ilustrează această diviziune. Documentul arată că, după luni de recesiune, redresarea economică „nu ajunge la toată lumea și adâncește inegalitățile existente”. Potrivit raportului, 50% dintre oameni au venituri insuficiente pentru a-și acoperi cheltuielile, iar 30% trebuie să amâne sau să anuleze cheltuieli pentru a plăti serviciile.
Datele recente au scos la iveală și o altă îngrijorare. Șomajul în sectorul formal a crescut la 7,9% în primul trimestru – cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. În iunie, preocupările legate de piața muncii au depășit inflația ca principală problemă.
Facundo Cruz a explicat că modelul economic actual al guvernului Milei a concentrat resursele în sectoarele clasei superioare, menținând în același timp unele programe sociale pentru clasele inferioare.
„Acest lucru nu înseamnă că sectoarele inferioare trăiesc mai bine cu acest guvern. Dar, cel puțin, guvernul controlează străzile, evitând problemele de securitate”, a spus el.
Guvernul a încercat să compenseze creșterea prețurilor la serviciile publice, cum ar fi electricitatea, gazul, telefonia mobilă, internetul și transportul.
Toate aceste costuri au crescut semnificativ de la începutul mandatului lui Milei, iar mulți argentinieni se plâng că salariile nu le mai ajung până la sfârșitul lunii.
„În prezent, sectorul social cel mai afectat de probleme economice este clasa de mijloc, în special clasa de mijloc inferioară”, a adăugat Cruz.
Pensionarii se numără printre cei care suportă costurile reformelor lui Milei, guvernul refuzând să indexeze pensiile cu rata inflației.
Vârstnicii au organizat proteste săptămânale în fața Congresului, uneori susținuți de alți manifestanți, în timp ce autoritățile au început să răspundă mai dur, cu intervenții în forță și arestări.
În martie 2025, la o astfel de demonstrație, 120 de persoane au fost arestate, iar poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa demonstranții. Mai multe persoane au fost rănite, inclusiv un jurnalist și persoane în vârstă, iar ministra Securității Naționale, Patricia Bullrich, a avertizat că persoanele arestate riscă pedepse de până la 20 de ani de închisoare, conform „noii legi antimafia”.
Mai mulți suporteri de fotbal au participat la protest, în sprijinul pensionarilor. „Nu pot trăi din banii pe care-i primesc”, a declarat un fan Boca Juniors, citat de presa argentiniană.
Este văzută sacrificarea pensionarilor ca o modalitate de a stabiliza economia?
„Este o problemă morală, dar dincolo de asta, nu are efectul practic de a schimba situația. Nu există actori politici sau sociali care să-l poată face pe președinte să se răzgândească în această privință”, a explicat Facundo Cruz.
Guvernul a declarat că poate crește pensiile, dar partidele de opoziție din Congres trebuie să indice sursa de finanțare. Unii lideri politici din opoziție au sugerat că banii pentru pensionari ar putea proveni parțial din finanțarea serviciilor de informații, dar acest lucru nu s-a întâmplat, a precizat Cruz.
În august 2024, Congresul a adoptat o indexare a pensiilor, dar aceasta a fost blocată prin veto de Milei. Pe 10 iulie, Congresul a votat din nou pentru indexarea pensiilor, o mișcare mai hotărâtă de opoziție față de Milei, care a stârnit furia președintelui. Milei a promis că își va folosi din nou dreptul de veto și că, dacă va eșua, va ataca decizia în instanță, totul pentru a bloca mărirea pensiilor.
„Politica de surplus bugetar este permanentă”, a subliniat el.
Sănătatea a fost, de asemenea, afectată. Milei a redus bugetul sănătății cu 48% în termeni reali, conform calculelor Associated Press, și a concediat peste 2.000 de angajați ai Ministerului Sănătății.
Guvernul a desființat Institutul Național pentru Cancer, suspendând programele de depistare precoce a cancerului de sân și de col uterin.
De asemenea, a înghețat fondurile federale pentru campaniile de imunizare, îngreunând accesul la vaccinuri, într-un context în care Argentina se confruntă cu o epidemie de rujeolă, pentru prima dată în ultimele decenii.
Oficialii au desființat Direcția Națională pentru HIV, Hepatită și Tuberculoză, ceea ce a dus la întârzieri în testare și tratament. Au tăiat fondurile pentru contracepția de urgență și au oprit distribuirea pilulelor pentru avort.
În plus, Guvernul a redus acoperirea medicală pentru pensionari și a eliminat controlul prețurilor la medicamentele eliberate pe bază de rețetă și la planurile private de sănătate, ceea ce a dus la o creștere a prețurilor cu 250%, respectiv 118%, conform datelor oficiale.
Sursa https://www.hotnews.ro
