Acum patru ani, regizorii Mihai Gavril Dragolea și Radu Constantin Mocanu, împreună cu activistul Tiberiu Boșutar, au fost victimele unui atac brutal în pădurile din Suceava, fiind agresați de 12 indivizi în timp ce investigau tăierile ilegale de copaci. Deși agresorii au fost identificați, până în prezent nu au fost trași la răspundere. În documentarul „După cioate”, cei doi regizori explorează violența suferită și realitatea periculoasă a activismului de mediu.
„După cioate” ridică semne de întrebare cu privire la protecția oferită de stat și vulnerabilitatea celor care apără pădurile. Documentarul, filmat între 2021 și 2023 în munții Sucevei, prezintă statistici alarmante: „România deține cele mai mari suprafețe de păduri virgine din Uniunea Europeană. Conform Inventarului Forestier Național (2007-2018), volumul anual de lemn tăiat în România era de 38,6 milioane de metri cubi, în timp ce autoritățile raportau oficial doar 18,6 milioane.”
Peisajul natural este umbrit de activitățile ilegale ale mafiei lemnului și de riscurile asumate de cei care denunță aceste abuzuri. Mihai Gavril Dragolea, Radu Constantin Mocanu și Tiberiu Boșutar au fost atacați de 12 indivizi în pădure, fiind bătuți și lăsați fără camerele de filmat și înregistrările realizate. Agresorii au fost identificați, dar cazul nu a fost încă soluționat.
Filmul este o reconstituire a evenimentelor, realizată din fragmente, amintiri și înregistrări recuperate, oferind o perspectivă asupra situației actuale.
„După Cioate” nu se limitează la un singur caz nerezolvat, ci explorează modul în care se naște frica, cum se gestionează curajul și cum se pierde încrederea într-o țară unde activismul implică riscuri personale.
Natura devine un personaj central, iar Mihai mărturisește că nu știe dacă aceasta are capacitatea de a vindeca, dar este fascinat de „crâmpeiele de sălbăticie care apar în locuri nebănuite”. Radu subliniază importanța regenerării naturale, dar avertizează asupra necesității unei „regândiri a modului în care se face silvicultura” pentru a proteja pădurile exploatate intensiv.
– Ce v-a atras la povestea „haiducilor digitali” și cum ați decis să o urmăriți?
– Mihai Gavril Dragolea: Am fost romantici. Haiducii digitali din Bucovina mi se păreau o mișcare ecologistă autentică. Eram eco-obsedat și m-am regăsit în ei. De acolo a venit nevoia de a spune povestea printr-un film.
– Radu Constantin Mocanu: În 2021, activismul digital era un fenomen răspândit, cu o comunitate online fidelă. Live-urile erau intense, surprinzând momente de violență și implicare emoțională. Era impresionant efortul lor de a urmări transporturile ilegale, sperând că cei care încalcă legea vor fi pedepsiți. Acțiunile lor au captat atenția presei și a politicului.
– Cum s-a schimbat percepția voastră despre curaj pe parcursul filmărilor?
– Mihai: Tibi e un tip curajos, dar curajul lui ne-a adus și bătaie. Nu a putut accepta amenințările și ne-a dus acolo să vedem ce și cum. Am văzut exact ce și cum, iar curajul n-a contat.
– Radu: Nu m-am simțit neapărat curajos; anumite momente mi-au provocat teamă. Poate m-am lăsat păcălit de curajul celor din jur, dar am înțeles că venea din altă parte.
– Cum a fost colaborarea cu Tiberiu Boșutar, un personaj central, dar și controversat?
– Mihai: La început eram entuziasmat de Tiberiu, dar nu-mi dădeam seama de motivația sa exactă. Asta m-a făcut să mă distanțez, dar Radu a continuat. Când m-am întors la filmări, am avut parte de bătaie, iar asta ne-a legat.
– Radu: Am filmat cu mai multe persoane, iar la Tiberiu am ajuns destul de târziu. El era cunoscut și apăruse într-un material realizat de Recorder. Nu era vreo controversă legată de trecutul său în exploatarea lemnului. Era căutat de media pentru că știa să estimeze încărcătura unui camion și metodele de disimulare a lemnului ilegal.
Sursa https://www.hotnews.ro
