Algoritmii de tip machine learning și NLP (natural language processing) încep să influențeze deciziile de politică monetară în marile bănci centrale, inclusiv la Banca Națională a României (BNR), de la analiza inflației la detectarea riscurilor bancare. Un oficial BNR subliniază însă natura duală a inteligenței artificiale în sectorul financiar.
Adelina Stoienescu, expert în cadrul Diviziei de Supraveghere a Plăților la BNR, a declarat la conferința „Real Risks 2025 – Banking & Antreprenoriat în era AI” că tehnologia este o „armă cu două tăișuri” și necesită o atentă considerare etică.
BNR a identificat numeroase situații în care inteligența artificială a fost folosită pentru fraude, chiar dacă devine esențială pentru operațiunile financiare moderne.
„Am văzut destul de multe cazuri de inteligență artificială utilizată în fraude”, a afirmat Stoienescu, exemplificând cu tehnologia de clonare vocală folosită pentru a convinge victimele să transfere bani. „Pentru noi, IA va rămâne o provocare atât din perspectiva eticii cu care este utilizată, cât și din perspectiva limitărilor.”
Aceste declarații evidențiază dificultatea de a valorifica potențialul IA, reducând în același timp riscurile la adresa stabilității financiare și a protecției consumatorilor.
În ciuda acestor preocupări, BNR integrează IA în operațiuni repetitive, procesare de volume mari de date și analiză statistică. Instituția explorează utilizarea IA pentru măsuri de securitate și extragerea informațiilor esențiale din documentația instituțiilor de credit, proiecte aflate încă în dezvoltare.
„Încercăm să ne facem viața mai ușoară nouă și vouă, în special băncilor, pentru a nu reveni către ele tot timpul cu anumite solicitări”, a explicat Stoienescu.
Totuși, expertul a subliniat limite clare ale aplicării tehnologiei. „Nu voi vedea niciodată ca IA să poată înlocui domenii care țin de interacțiunea umană”, a spus ea, menționând că inteligența emoțională și activitățile creative trebuie să rămână în sfera umană.
„Sunt o grămadă de elemente care sunt făcute mult mai ușor cu inteligența artificială. Adevărat este că au și un grad de acuratețe mult mai mare uneori, dar ajungem tot la intervenția umană și la cel care îl creează și depinde de unde învață. Adică inteligența artificială este foarte bună dacă e construită pe niște principii sănătoase și utilizate într-un sens pozitiv
O văd ajutând un psiholog. Dar nu o să o văd niciodată ca fiind un element de decizie în zona de psihologie ”, a adăugat expertul BNR.
Stoienescu a avertizat împotriva adoptării universale a IA sau a așteptării ca tehnologia să rezolve toate problemele, anticipând o polarizare între cei care adoptă IA și cei care preferă creativitatea umană.
„Cel care creează IA, cel care antrenează IA și cel care o utilizează trebuie să o folosească în scopuri pozitive”, a conchis ea, accentuând că acuratețea tehnologiei depinde de principiile fundamentale și de datele de antrenament.
Sursa https://www.hotnews.ro
