Infecția cu Helicobacter pylori, una dintre cauzele demonstrate ale cancerului gastric, rămâne una dintre cele mai frecvente probleme gastrointestinale la nivel mondial, iar datele recente din România și din Europa arată că bacteria devine tot mai dificil de eliminat. Cercetările publicate în ultimii ani indică o creștere marcată a rezistenței la antibiotice, iar specialiștii au modificat ghidurile medicale pentru a ține pasul cu schimbările rapide ale sensibilității bacteriene.
Un studiu realizat în nord-estul României și publicat în 2023 a analizat tulpinile de Helicobacter pylori izolate din biopsii gastrice și a constatat niveluri îngrijorătoare de rezistență la claritromicină și metronidazol – două dintre medicamentele folosite în mod tradițional în prima linie de tratament. Rezultatele au fost în acord cu datele Registrului European Hp-EuReg, publicate în revista Gut, care arată că rezistența la antibiotice este în creștere în toată Europa, fiind mai ridicată în sudul și estul continentului. O analiză suplimentară, publicată în 2023, subliniază nevoia unor strategii terapeutice adaptate fiecărei regiuni.
Helicobacter pylori este o bacterie capabilă să supraviețuiască într-unul dintre cele mai ostile medii ale organismului uman: stomacul. Ea se adaptează modificând aciditatea locală și pătrunzând adânc în mucoasa gastrică, unde celulele sistemului imunitar o detectează cu dificultate. Infecția se transmite ușor, în special prin apă sau alimente contaminate, prin contact apropiat sau în familii în care un membru este deja pozitiv. Prevalența este ridicată în România, mai ales în zonele rurale și la persoanele de peste 40 de ani.
Medicii explică faptul că mulți pacienți pot trăi ani întregi cu H. pylori fără să aibă simptome. Bacteria rămâne însă activă și, în timp, produce inflamație cronică, gastrită sau ulcer. Doar atunci apar manifestări precum arsurile gastrice, durerea în capul pieptului, balonarea, greața sau scăderea apetitului. Semnele severe – scaune negre, vărsături cu sânge, anemie sau dureri intense – sunt motive de prezentare urgentă la medic.
Aproximativ 44% dintre oamenii din întreaga lume au o infecție cu H. pylori, conform unei metaanalize din 2018. În multe dintre cazuri, infecția cu H. pylori este inofensivă, însă medicii atrag atenția, în același timp, că bacteria este responsabilă pentru majoritatea ulcerelor gastrice. Conform datelor provenite de la Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA (CDC), aceste bacterii sunt responsabile pentru până la 80% din cazurile de ulcer gastric și până la 90% din cazurile de ulcer duodenal.
Dovezile acumulate în ultimele decenii au demonstrat că infecția cu H. pylori este cel mai important factor de risc pentru cancerul gastric. Organizația Mondială a Sănătății, prin IARC, a clasificat bacteria în categoria agenților carcinogeni din grupa 1. Eliminarea infecției reduce considerabil riscul, dar eficiența tratamentului depinde în mare măsură de sensibilitatea locală la antibiotice.
Specialiștii folosesc o serie de investigații pentru a confirma infecția, de la testul respirator cu uree, care este considerat standardul non-invaziv, la testul antigenic din scaun sau la metode utilizate în timpul endoscopiei, precum testul rapid al ureazei și examenul histologic. În cazurile complicate sau recidivante, cultura bacteriană și testarea sensibilității la antibiotice devin esențiale pentru alegerea schemei corecte.
Sursa https://www.hotnews.ro