În sezonul 2025-2026, 15 dintre cele 16 echipe ale SuperLigii au parteneriate comerciale cu operatori din industria jocurilor de noroc. Dintre acestea, 13 afișează logo-ul sponsorului ca partener principal pe fața tricoului. Într-un context economic în care marile companii corporate din alte ramuri și-au redus bugetele de publicitate, capitalul provenit din zona bettingului a devenit o sursă majoră de venit pentru cluburile din prima ligă. Aceasta se întâmplă în condițiile în care drepturile TV și sponsorizările tradiționale nu mai acoperă integral nevoile financiare ale competiției.
Nu doar echipele de club beneficiază de sprijinul acestui sector, ci și principalele competiții fotbalistice interne. Forurile care gestionează formatele majore – LPF pentru SuperLigă, Cupa României (Betano) și eșalonul secund (Liga a 2-a Casa Pariurilor), alături de echipele naționale de tineret, funcționează sub umbrela unor contracte comerciale multianuale.
Pentru echipele de top din România, sumele din aceste parteneriate nu mai sunt un simplu bonus de imagine, ci o componentă critică pentru respectarea criteriilor financiare de licențiere și acoperirea cheltuielilor operaționale. Încasările din sponsorizări și publicitate reprezintă, în medie, aproximativ 25% din totalul veniturilor realizate de cluburile din Liga 1.
La nivelul cluburilor de top, valoarea acestor contracte poate ajunge la câteva milioane de euro anual. FCSB, de exemplu, are un parteneriat evaluat la până la 4 milioane de euro pe sezon, incluzând bonusurile de performanță. Piața sponsorizărilor sportive rămâne dinamică, un exemplu recent fiind Universitatea Craiova, care a schimbat partenerul principal din această nișă după o colaborare de opt ani.
Aceste bugete susțin direct nu doar salariile fotbaliștilor seniori, ci și logistica academiilor de copii și juniori, devenind un pilon de stabilitate pentru cluburile private. Analizând contextul general al finanțării, specialiștii observă că fotbalul românesc funcționează printr-un mix asimetric: în timp ce marile cluburi private își bazează sustenabilitatea pe astfel de contracte comerciale corporate și pe drepturile de televiziune, o parte considerabilă a competiției interne continuă să depindă și de fondurile alocate de autoritățile publice locale. Această situație generează opinii divergente în rândul economiștilor privind eficiența subvențiilor municipale în sportul profesionist.
Pentru a înțelege amploarea sponsorizărilor din fotbalul actual, este utilă o privire asupra evoluției economice a acestui sport. În prima jumătate a secolului trecut, multe cluburi erau susținute de comunități locale, întreprinderi sau patroni individuali, iar veniturile comerciale aveau o pondere redusă în bugete. Odată cu extinderea transmisiunilor televizate și cu transformarea marilor competiții în produse de divertisment global, fotbalul a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare. Echipe emblematice din a doua jumătate a secolului XX au contribuit la creșterea popularității internaționale a jocului, iar interesul publicului a atras investiții comerciale tot mai mari – de la Real Madrid, care a început să își construiască o bază internațională de fani, până la selecționata Braziliei, a cărei filosofie spectaculoasă de joc, faimosul jogo bonito, a cucerit ecranele din întreaga lume. Pe măsură ce fotbalul a devenit un produs media global, extinderea acestor parteneriate comerciale a devenit un pas previzibil.
Pentru sponsori, valoarea fotbalului nu este dată doar de cele 90 de minute ale unui meci, ci și de capacitatea cluburilor de a mobiliza comunități stabile de suporteri. În Brazilia și Argentina, fotbalul depășește adesea statutul de simplu divertisment și devine parte a identității naționale. În Turcia, marile derby-uri generează unele dintre cele mai intense atmosfere din sportul european, iar în Anglia loialitatea față de club se transmite frecvent din generație în generație.
În România, unde prezența pe stadioane rămâne modestă raportat la potențialul pieței, o parte importantă a interacțiunii dintre cluburi și suporteri s-a transferat în mediul online. În acest context, cluburile sunt nevoite să dezvolte strategii comerciale tot mai sofisticate, de la modernizarea experienței din stadion până la consolidarea comunităților online de suporteri pentru a rămâne relevante în bătălia pentru atenția publicului.
Sursa https://www.hotnews.ro
