Subiectul vaccinării împotriva hepatitei B a reintrat recent în atenția publică după ce, în Statele Unite, directorul interimar al Centrelor pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) a adoptat recomandarea de a amâna administrarea vaccinului la nou-născuți, în anumite contexte. Decizia nu este susținută însă de organizații medicale majore precum Academia Americană de Pediatrie (AAP) și Organizația Mondială a Sănătății, care continuă să recomande vaccinarea la naștere ca măsură esențială de sănătate publică.
Adrian Marinescu, medic primar infecționist la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, explică cum trebuie înțeleasă această discuție din punct de vedere medical și care este situația în România privind această imunizare.
Modificarea anulează o practică veche de aproape 35 de ani de a vaccina nou-născuții împotriva hepatitei B în termen de 24 de ore de la naștere. Acum, vaccinarea este recomandată cu prioritate în cazul nou-născuților cu mame infectate cu virusul hepatitic B, în timp ce pentru ceilalți prima doză ar putea fi amânată până la vârsta de două luni.
Modificarea nu este susținută însă de AAP, care continuă să recomande vaccinarea anti-hepatita B la naștere, ca măsură esențială de sănătate publică. Potrivit acestora, vaccinarea timpurie reduce riscul transmiterii perinatale și oferă protecție într-o perioadă în care infecția poate evolua silențios, cu consecințe pe termen lung.
Adrian Marinescu, medic primar infecționist la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, explică faptul că ideea amânării vaccinului anti-hepatita B până la vârsta de două luni pornește de la o evaluare a riscului în primele săptămâni de viață. În această perioadă, probabilitatea de infectare este considerată mică, în special în cazul copiilor care nu sunt infectați la naștere și provin din mame fără hepatită B.
„Logica celor care discută amânarea este că, în primele două luni de viață, probabilitatea de infectare este mică, mai ales dacă vorbim de un copil născut dintr-o mamă fără hepatită B. Sigur, teoretic se poate întâmpla orice, inclusiv ca mama să se infecteze ulterior, dar riscul este mic. Asta nu înseamnă însă că amânarea aduce un beneficiu clar. Vaccinul va fi administrat oricum, iar din punct de vedere medical nu există un argument solid pentru schimbarea recomandării standard”, explică medicul.
Dr. Adrian Marinescu subliniază însă că acest lucru nu înseamnă că riscul este inexistent. În lipsa vaccinului, copilul nu are protecție, iar teoretic pot apărea situații neprevăzute, inclusiv infectarea mamei după naștere și transmiterea virusului. Chiar dacă astfel de scenarii sunt rare, ele nu pot fi excluse complet.
Sursa https://www.hotnews.ro
