Autostrada „Moldovei” A7, supranumită și „coloana vertebrală a Moldovei” pentru că străbate regiunea de la Nord la Sud pe culoarul cel mai tranzitat de traficul rutier, a fost deja deschisă pe circa 210 de kilometri, iar până la finalul acestui an va ajunge chiar până la Pașcani.
Noua șosea de mare viteza va dubla practic DN 2, „drumul morții”, considerat cel mai periculos din țară. Autoritățile spun că planifică acum o schimbare esențială, care depinde însă de bani.
Autostrada „Moldovei” A7, planificată să aibă aproximativ 450 de kilometri până la Siret, la granița cu Ucraina, a prins formă începând cu 2020, când s-au deschis primii 16 kilometri care funcționează ca șosea de centură a Bacăului. Prinsă la finanțare prin PNRR (fondurile europene de relansare post-pandemică, program cu termen de finalizare 2026), A7 a intrat în execuție și, începând din 2024, au fost deschise primele secțiuni noi.
În 2025 s-a realizat și conexiunea tronsoanelor finalizate și în lucru de la Ploiești și până la Adjud, astfel că șoferii pot parcurge 250 de km de autostradă neîntreruptă de la București și până în mijlocul Moldovei.
În 2026, în vară sau în cel mai pesimist scenariu în iarnă, A7 va fi gata până la Pașcani – adică încă 122 de kilometri. În acel moment, A7 va dubla complet partea din drumul național DN2 (E85) care de-a lungul timpului a fost considerată cea mai periculoasă din țară.
Supranumit și „Drumul Morții”, DN2 – de la București și până la nord de Roman – are o platformă atipică, ce favorizează un trafic haotic, cu depășiri riscante. În 2021, jurnaliștii de la Libertatea au numărat, de la București la Bacău, nu mai puțin de 564 de cruci de-a lungul drumului, practic mai multe decât bornele kilometrice dus-întors.
Când a fost lărgit în anii 90, drumul a primit o platformă carosabilă de 12 metri, insuficient de lată pentru a se putea circula pe câte două benzi pe sens. În schimb, drumul a rămas oficial ca sistem de circulație cu o bandă pe sens 1+1, iar marginile mai late erau pe post de „acostament consolidat”, un fel de bandă de urgență pe care nu ar trebui să se circule.
Neoficial însă, traficul se desfășoară ca și cum s-ar circula pe patru benzi, într-un format „hibrid” 1,5+1,5.
Supranumit și „Drumul Morții”, DN2 – de la București și până la nord de Roman – are o platformă atipică, ce favorizează un trafic haotic, cu depășiri riscante. În 2021, jurnaliștii de la Libertatea au numărat, de la București la Bacău, nu mai puțin de 564 de cruci de-a lungul drumului, practic mai multe decât bornele kilometrice dus-întors.
Când a fost lărgit în anii 90, drumul a primit o platformă carosabilă de 12 metri, insuficient de lată pentru a se putea circula pe câte două benzi pe sens. În schimb, drumul a rămas oficial ca sistem de circulație cu o bandă pe sens 1+1, iar marginile mai late erau pe post de „acostament consolidat”, un fel de bandă de urgență pe care nu ar trebui să se circule.
Neoficial însă, traficul se desfășoară ca și cum s-ar circula pe patru benzi, într-un format „hibrid” 1,5+1,5.
„Accidentele rutiere care se produc pe acest drum național se produc din cauza utilizării acostamentului consolidat pentru circulație. Acesta este folosit în mod incorect de către conducătorii auto pentru circulație, pentru facilitarea depășirilor, deși lățimea drumului nu permite depășirea”, spune CNAIR.
Acum, odată cu finalizarea A7 pe o distanță mare, volumul de trafic este așteptat să mai scadă pe DN2, astfel încât autoritățile au început să ia în considerare reconfigurarea sistemului de trafic pe întreaga sa lungime, pentru a îmbunătăți siguranța.
Soluția aleasă este reconfigurarea sistemului de 1+1 cu acostamente largi într-un sistem 2+1 alternativ.
„Sistemul de circulaţie 2+1 este folosit pentru secţiuni de drum cu circulaţie alternantă, a cărei bandă centrală este utilizată ca bandă de depăşire alternativă pentru fiecare direcție, reprezentând o soluţie tehnică ce are ca scop reducerea riscului de coliziuni frontale şi laterale ce îmbunătăţește în mod semnificativ siguranța rutieră, conectivitatea la nivel regional precum și condițiile de circulație la nivelul rețelei rutiere naționale”, explică CNAIR.
Click AICI pentru articolul integral
(foto - observatornews.ro)
