Folosirea excesivă a ecranelor scade imunitatea și afectează hormonii de creștere. Pediatru: „La greșelile legate de ecrane există corecții rapide și la îndemână”

Dispozitivele sunt peste tot: temele se amestecă cu gamingul, clipurile scurte „fură” rutina de seară, iar mesele se mută în fața ecranelor. „Când somnul scade și mișcarea dispare, imunitatea plătește nota”, atenționează dr. Raluca Bidiga, medic specialist pediatru. Ce arată studiile noi în privința impactului pe care ecranele folosite în exces îl au asupra hormonilor celor mici și care sunt regulile pentru a limita efectele nocive ale ecranelor.

Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor este principalul vinovat de somnul insuficient, de lipsa mișcării necesare, de mesele haotice și de stres. Toți acești factori slăbesc răspunsul imun și cresc riscul cardiometabolic (o combinație de factori care cresc șansa ca, pe termen lung, un copil sau adult să dezvolte boli cardiovasculare și diabet de tip 2) încă din copilărie. O analiză JAHA din 2025 leagă direct timpul petrecut pe ecrane de acest risc cardiometabolic mai mare, mai ales când somnul e scurt. Un studiu CDC din același an (2025) confirmă pragul critic de 4 sau mai multe ore pe zi de ecran recreațional la adolescenți, arătând fără urmă de echivoc că acest prost obicei este direct vinovat de somnul mai slab, mai puțină activitate fizică și rezultate de sănătate mai proaste. 

„Gândiți-vă la corp ca la o echipă: somnul este «pauza de întreținere», adică acel timp când sistemul imunitar verifică erori, produce celule care țin infecțiile la distanță și consolidează răspunsul la agresiune. Fără somn suficient, echipa e obosită: răspunde mai prost la germeni și ține aprinsă o inflamație de joasă intensitate”, explică dr. Bidiga.

Riscul cardiometabolic mai mare la copii/adolescenți, semnalat de analiza JAHA, nu se instalează peste noapte. Înainte de a obține un diagnostic, „semnale de avertizare” care apar cu mult înainte de boli cardiovasculare sau diabet de tip 2 arată așa:

„În cabinet, asta se traduce prin copii mai obosiți, care răcesc mai des, care au un apetit dereglat și analize care «alunecă» spre risc”, spune medicul. Și explică mecanismele care se dereglează: melatonina (hormonul somnului, care se produce când e întuneric) e blocată de lumina albastră a ecranelor. Ceasul circadian se dereglează. Copilul adoarme mai greu, doarme mai puțin și acest lucru scade secreția de hormon de creștere, care se eliberează mai ales noaptea. 

În același timp, crește variabil cortizolul, important pentru țesuturi și imunitate, ceea ce afectează răspunsul imun. În plus, timpul petrecut la ecrane favorizează sedentarismul. „Mușchiul este principalul consumator de glucoză”, explică dr. Bidiga. „Dacă nu ardem energia din alimentație prin mișcare, corpul o mută spre ficat și țesutul adipos ca să o depoziteze: de aici apar ficatul gras la copii și adipozitatea în exces”. Pe acest fond, organismul se obișnuiește cu valori mai mari ale insulinei aproape permanent (mai ales când există și gustări dese în fața ecranului), iar în timp crește rezistența la insulină – un alt semnal că metabolismul este sub presiune. 

Așadar, „gadgeturile nu schimbă doar obiceiurile, ci și hormonii”, spune dr. Bidiga.

„Nu avem nevoie de aplicații complicate; aveți nevoie de reguli simple și consecvență”, spune dr. Bidiga. Pe scurt:

1) Somnul (prioritatea nr. 1)

2) Limite pentru ecrane

3) Mișcare și aer curat

4) Nutriție și stres

Sursa https://www.hotnews.ro