Dispozitivele electronice, omniprezente în viața copiilor, de la teme la divertisment și mese, au un impact negativ semnificativ asupra sănătății. Dr. Raluca Bidiga, medic specialist pediatru, avertizează că „atunci când somnul scade și mișcarea dispare, imunitatea plătește nota”. Studiile recente subliniază efectele nocive ale utilizării excesive a ecranelor asupra hormonilor de creștere și oferă soluții pentru limitarea acestora.
Timpul prelungit petrecut în fața ecranelor contribuie la somn insuficient, lipsa activității fizice, mese haotice și stres. Acești factori slăbesc sistemul imunitar și cresc riscul cardiometabolic, o combinație de condiții care pot duce la boli cardiovasculare și diabet de tip 2 încă din copilărie. O analiză JAHA din 2025 corelează direct timpul petrecut în fața ecranelor cu un risc cardiometabolic crescut, în special în cazul somnului scurt. Un studiu CDC din același an (2025) confirmă că peste 4 ore de ecran recreațional pe zi la adolescenți duc la un somn mai slab, mai puțină activitate fizică și rezultate de sănătate precare.
„Corpul funcționează ca o echipă: somnul este «pauza de întreținere», momentul în care sistemul imunitar repară erorile, produce celule de apărare și consolidează răspunsul la infecții. Fără somn adecvat, echipa este obosită, reacționează mai slab la germeni și menține o inflamație cronică de intensitate redusă”, explică dr. Bidiga.
Riscul cardiometabolic crescut la copii și adolescenți, evidențiat de analiza JAHA, nu apare brusc. Semnele de avertizare, care preced bolile cardiovasculare sau diabetul de tip 2, includ:
„În cabinet, observ copii mai obosiți, care răcesc mai des, au un apetit dereglat și analize care indică un risc crescut”, afirmă medicul. Ea detaliază mecanismele afectate: lumina albastră a ecranelor blochează melatonina (hormonul somnului), dereglând ceasul circadian. Copilul adoarme mai greu, doarme mai puțin, ceea ce reduce secreția de hormon de creștere, eliberat predominant noaptea.
Simultan, cortizolul, esențial pentru țesuturi și imunitate, crește variabil, afectând răspunsul imun. De asemenea, timpul petrecut în fața ecranelor favorizează sedentarismul. „Mușchiul este principalul consumator de glucoză”, explică dr. Bidiga. „Dacă energia din alimentație nu este arsă prin mișcare, corpul o depozitează în ficat și țesutul adipos, ducând la ficat gras la copii și exces de grăsime corporală”. Pe acest fond, organismul se adaptează la niveluri ridicate de insulină aproape permanent (mai ales cu gustări frecvente în fața ecranului), crescând în timp rezistența la insulină – un alt indicator al presiunii metabolice.
Astfel, „gadgeturile nu modifică doar obiceiurile, ci și hormonii”, conchide dr. Bidiga.
„Nu sunt necesare aplicații complicate; sunt suficiente reguli simple și consecvență”, subliniază dr. Bidiga. Pe scurt:
1) Somnul (prioritatea nr. 1)
2) Limite pentru ecrane
3) Mișcare și aer curat
4) Nutriție și stres
Sursa https://www.hotnews.ro
