Un asistent medical de la Botoșani și terapeut atrage atenția asupra suferinței emoționale a adolescenților și a dezvăluit un caz șocant petrecut zilele trecute.
Un caz cutremurător întâlnit recent de asistentul medical din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță (SJA), Adrian Țimuc, readuce în atenție una dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă familiile și societatea: suferința emoțională a copiilor și adolescenților.
O pacientă de doar 14 ani, aflată la a 12-a tentativă de suicid, a ajuns în atenția cadrelor medicale. Din informațiile disponibile la acel moment, adolescenta nu avea un istoric cunoscut de afecțiuni psihice. Mesajul transmis de copil a fost, în esență, unul care ar trebui să îi pună pe gânduri pe toți adulții: se simțea neînțeleasă.
Cazul l-a determinat pe asistentul medical Adrian Țimuc să vorbească public despre cât de important este ca părinții să fie atenți nu doar la rezultatele școlare, comportamentul sau activitățile copiilor, ci și la starea lor emoțională.
„Scriu aceste rânduri nu doar ca asistent medical, ci și ca terapeut. Și le scriu cu durere, pentru că în ultima perioadă am întâlnit situații care ar trebui să ne facă pe toți să ne oprim puțin și să ne întrebăm: Cât de aproape suntem, de fapt, de copiii noștri?”, transmite Adrian Țimuc.
Pentru cadrul medical, întâlnirea cu adolescenta a reprezentat un moment greu de uitat.
„Zilele trecute, la serviciu, am întâlnit o pacientă de doar 14 ani, aflată la a 12-a tentativă de suicid. Un copil...Un copil care spunea, în esență, că se simte neînțeles.”
Dincolo de gravitatea situației, cazul ridică o întrebare importantă: câți copii și adolescenți trec prin suferințe despre care adulții din jurul lor nu știu nimic?
Adolescența este o perioadă marcată de transformări, emoții puternice, conflicte, presiuni sociale și schimbări în relația cu familia și cei din jur. Pentru unii tineri, aceste dificultăți pot deveni copleșitoare.
„M-a durut să văd un copil ajuns într-un asemenea punct. Și m-a făcut să mă gândesc la câți adolescenți duc lupte despre care noi, adulții, nu știm nimic”, spune Adrian Țimuc.
În mesajul său, terapeutul se adresează direct adolescenților și îi îndeamnă să nu rămână singuri atunci când simt că nu mai pot face față.
„Dacă simțiți că nu mai puteți, dacă vă simțiți singuri, neînțeleși, respinși sau copleșiți, cereți ajutor!”
Ajutorul poate veni de la un părinte, un profesor, un medic, un psiholog, un psihoterapeut sau orice alt adult de încredere.
În spatele unor comportamente pe care adulții le pot considera simple reacții ale vârstei se poate afla uneori o suferință reală, care necesită atenție și sprijin.
Mesajul este adresat în egală măsură părinților.
Adrian Țimuc îi îndeamnă pe aceștia să depășească întrebările obișnuite despre școală, note, mâncare sau disciplină și să creeze un spațiu în care copilul să poată vorbi sincer despre ceea ce simte.
„Nu fiți doar părinții care întreabă «Ai învățat?», «Ai mâncat?», «Ce note ai?» sau «De ce ai făcut asta?»
Fiți și părinții care întreabă:
«Cum te simți?»
«Ce te apasă?»
«Vrei să vorbim?»
«Sunt aici pentru tine, indiferent de ce s-a întâmplat.»”
Potrivit mesajului transmis, apropierea dintre părinte și copil nu înseamnă renunțarea la autoritatea parentală, ci construirea unei relații bazate și pe încredere.
„Încercați să fiți prieteni cu copiii voștri, fără să renunțați la rolul de părinte.
Un copil care știe că poate veni acasă și poate spune adevărul fără să fie imediat judecat are o șansă în plus să ceară ajutor atunci când îi este cel mai greu.”
Mesajul final al lui Adrian Țimuc este unul adresat atât copiilor, cât și părinților.
„Dragi adolescenți, noi suntem aici. Vă susținem. Vă ascultăm. Vă putem ajuta. Dar primul pas trebuie să fie să spuneți cuiva că nu sunteți bine.”
Iar pentru părinți, îndemnul este la fel de direct:
„Fiți aproape de copiii voștri. Ascultați-i înainte să-i judecați. Îmbrățișați-i înainte să le explicați și cereți ajutor specializat atunci când simțiți că situația depășește ceea ce puteți gestiona singuri.”
Uneori, spune acesta, o conversație poate reprezenta începutul unei schimbări.
