Cu câteva clipe înainte să mori. La ce concluzii au ajuns cercetătorii despre ultimele momente pe care le simt oamenii la finalul vieții

Mulți pacienți aflați în pragul morții par să simtă exact când li se apropie sfârșitul, uneori cu câteva minute sau chiar ore înainte ca medicii sau familia să realizeze acest lucru. Cercetătorii încearcă să descifreze mecanismele din spatele aceste intuiții.

Un astfel de caz a fost descris de David Casarett, medic specialist în îngrijiri paliative, profesor de medicină la Duke University School of Medicine și director al departamentului de îngrijiri paliative din sistemul Duke Health, din SUA, într-un articol publicat în Psychology Today. În timp ce se afla într-un fotoliu, înconjurată de familie, o femeie de 83 de ani și-a ridicat mâinile, a privit în sus și a rostit calm: „Vin, Doamne. Vin acasă.” În minutele următoare au apărut modificări ale respirației și ale tonusului muscular, iar decesul a survenit după cinci minute.

Momentul a părut să indice o percepție internă foarte exactă a iminenței morții, un tip de anticipare care, potrivit specialiștilor în îngrijiri paliative, este raportat frecvent, dar încă puțin înțeles din punct de vedere fiziologic.

Expresii precum „Sunt gata,” „Mă duc acasă” sau „E timpul” apar frecvent în ultimele ore de viață ale pacienților. În analiza sa, David Casarett a observat că termenul „acasă” poate desemna dorința de a părăsi spitalul, dar este folosit, de multe ori, ca metaforă pentru o plecare definitivă sau pentru o dimensiune spirituală a finalului.

Medicul estimează că aproximativ unul din zece pacienți are astfel de momente de claritate sau anticipare. Iar atunci când moartea apare la scurt timp după aceste afirmații, cuvintele sunt reținute și interpretate ca o intuiție foarte exactă.

Rămâne însă dificil de explicat ce anume simt oamenii înainte să moară. Pacienții descriu de multe ori stări intense, care diferă mult de la o persoană la alta. David Casarett a menționat, de pildă, un tânăr cu sarcom avansat care spunea că se simte „liber”, în timp ce o femeie cu cancer hepatic vorbea despre senzația unei căderi în gol. În ambele cazuri, moartea a survenit în mai puțin de o oră.

Specialistul în îngrijiri paliative consideră că multe dintre aceste așa-zise premontiții pot fi înțelese prin schimbările fiziologice care apar în ultimele ore de viață. Scăderea tensiunii arteriale, oxigenarea insuficientă, circulația tot mai slabă și dezechilibrele electrolitice produc o stare intensă de disconfort. Persoana aflată pe moarte poate interpreta instinctiv aceste modificări ca semn că sfârșitul se apropie.

Pe măsură ce organismul cedează, fluxul sanguin se reduce, celulele rămân fără energie, iar nivelurile de sodiu și potasiu ies din limitele normale. Creșterile bruște ale hormonilor stresului, precum adrenalina, pot genera agitație, teamă sau senzații greu de descris. Din perspectiva medicilor, aceste schimbări sunt suficiente pentru a explica impresia că ceva nu e în regulă.

Totuși, mecanismele fiziologice nu justifică diversitatea trăirilor relatate de pacienți. Unii descriu senzația unei căderi în gol, alții se simt ușori sau separați de propriul corp. O pacientă a folosit chiar imaginea transformării într-o fantomă, a povestit dr. Casarett. Diferențele țin probabil de temperament, experiențe de viață și credințe personale, care influențează modul în care sunt interpretate senzațiile fizice extreme.

„Să fiu sincer, sunt recunoscător pentru această ambiguitate. Totuși, dacă am pune totul doar pe seama creșterilor de catecolamine și a scăderii perfuziei, am rata nuanțele acestor experiențe. Există o explicație științifică pentru asta, sunt sigur. Dar în limitele acelei explicații, rămâne încă suficient spațiu pentru mister și uimire,” a adăugat medicul.

În ultimele ore de viață, organismul trece prin schimbări fiziologice specifice, observate constant în îngrijirea paliativă. Dr. Zachary Palace, medic geriatru și director medical la Hebrew Home of Greater Washington, unul dintre cele mai mari centre de îngrijire pe termen lung din SUA, descrie aceste transformări ca fiind parte dintr-un proces treptat.

„În general, în perioada care precede moartea, persoana devine palidă din cauza scăderii tensiunii arteriale. Extremitățile se răcesc, iar degetele pot căpăta o nuanță albăstruie. Pulsul devine abia perceptibil, iar respirația capătă un ritm neregulat. Sunt semne că organismul își pierde funcțiile,” a explicat medicul geriatru.

Pot apărea pauze în respirație de 15-20 de secunde. Familiile intră adesea în panică în aceste momente, deși medicii spun că fac parte din procesul normal al morții.

Medicii disting două etape finale. Moartea clinică apare în momentul opririi inimii, când circulația încetează brusc. Moartea biologică urmează la aproximativ patru până la șase minute, interval în care celulele cerebrale suferă leziuni ireversibile din lipsa oxigenului, conform American AED CPR Association.

Un studiu publicat în 2022 a documentat cazul unui bărbat de 87 de ani care era monitorizat prin EEG pentru evaluarea unor convulsii când a suferit un stop cardiac. Aparatul a continuat să înregistreze activitate cerebrală și după oprirea inimii, oferindu-le cercetătorilor o imagine asupra tranziției dintre viață și moarte.

Sursa https://www.hotnews.ro