Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în luna mai, iar de atunci Executivul funcționează cu atribuții limitate.
Problema este că interimatul politic s-a prelungit cu mult peste perioada în care România se aștepta să aibă un nou Guvern.
Digi24 relata încă din 16 iulie că Bolojan devenise cel mai longeviv premier interimar de după Revoluție, depășind 72 de zile de când România era condusă de un Guvern demis prin moțiune de cenzură.
Acum, în septembrie, provizoratul a ajuns la peste patru luni.
Aici este însă o nuanță importantă: afirmația că „un Guvern interimar poate funcționa doar 45 de zile” nu este formularea exactă a Constituției.
Cele 45 de zile se referă la interimatul miniștrilor, în situația în care aceștia preiau temporar alte portofolii. Articolul 107 alineatul 3 prevede că această perioadă nu poate depăși 45 de zile.
În schimb, articolul 109 alineatul 4 prevede că un Guvern al cărui mandat a încetat continuă să îndeplinească „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până când membrii noului Guvern depun jurământul. Constituția nu stabilește aici un termen de 45 de zile după care Guvernul demis încetează automat să funcționeze.
Este exact motivul pentru care această criză poate continua juridic, chiar dacă politic situația devine tot mai greu de justificat.
Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean explica pentru Digi24, încă din iunie, că limita de 45 de zile nu se aplică în acest mod Guvernului demis și că în Constituție nu există o sancțiune explicită pentru depășirea acestei perioade în cazul interimatului.
În ultimele săptămâni, președintele Nicușor Dan a fost așteptat să desemneze un nou candidat pentru funcția de premier.
Pe 7 septembrie, Digi24 relata că șeful statului ar putea face a treia propunere de premier, la aproximativ patru luni de la demiterea Guvernului Bolojan. În același timp, PSD ar fi dorit ca problema formării noului Guvern să fie tranșată până pe 20 septembrie.
Numai că termenul se apropie, iar soluția politică nu este încă finalizată.
Mai mult, Bolojan a declarat chiar joi, 10 septembrie, că România are nevoie cât mai repede de un Guvern cu puteri depline. El a avertizat că prelungirea provizoratului creează probleme inclusiv pentru rectificarea bugetară și finanțarea unor domenii precum Sănătatea.
Premierul interimar a mers și mai departe în declarațiile făcute joi seară.
La B1 TV, Bolojan a spus că soluția pe care o consideră fezabilă este un Guvern de tranziție, cu un premier și miniștri tehnocrați, capabil să ia măsurile necesare pentru anul următor.
În același timp, el a admis că România se află într-un blocaj care trebuie depășit.
Iar dacă blocajul continuă și nu se poate forma un Guvern, Bolojan a spus că alegerile anticipate reprezintă o soluție prevăzută de Constituție și că PNL nu ar sabota această variantă dacă președintele ar considera-o necesară.
Dacă informația privind intenția lui Ilie Bolojan de a demisiona se confirmă, criza politică nu s-ar încheia, ci ar intra într-o nouă etapă.
Demisia premierului ar activa mecanismul constituțional pentru desemnarea unui premier interimar. Constituția prevede că, dacă funcția de premier devine vacantă sau primul-ministru nu își poate exercita atribuțiile, președintele desemnează un alt membru al Guvernului ca premier interimar, până la formarea noului Guvern.
Cu alte cuvinte, România s-ar putea trezi cu un nou interimat peste un interimat deja prelungit.
Iar întrebarea care rămâne este una tot mai greu de evitat: cât mai poate continua această situație în care România are nevoie de decizii importante, dar negocierile pentru un Guvern cu puteri depline nu se mai termină?
Deocamdată, cert este că Bolojan însuși spune că provizoratul s-a prelungit prea mult. Iar dacă informația despre demisia sa se confirmă, criza politică de la București ar putea căpăta o nouă turnură.
