Uniunea Europeană se confruntă cu o dependență majoră de importurile de energie fosilă, acestea reprezentând 73% din consumul său primar, conform Le Monde. Se impune accelerarea dezvoltării industriilor cu emisii reduse de carbon pentru a evita șantajul unor state, inclusiv SUA.
Renunțarea la resursele fosile este vitală pentru suveranitatea și securitatea UE, realitate accentuată de invazia rusă în Ucraina din 2022, care a generat o criză energetică severă.
Evenimentele geopolitice recente au evidențiat vulnerabilitatea europeană, inclusiv față de aliați imprevizibili. Dependența de importurile de combustibili fosili este o slăbiciune strategică majoră și o problemă de independență politică.
Dependența de energiile fosile „rămâne călcâiul lui Ahile al sistemelor noastre energetice”, au declarat Ed Miliband și Dan Jorgensen într-un articol din Politico. În 2024, energiile fosile reprezentau 73% din consumul energetic primar al UE, cu 95% din petrol și aproape 90% din gaze importate.
După închiderea robinetului rusesc, UE s-a orientat spre SUA, care asigură 58% din gazul natural lichefiat (GNL) consumat. Se estimează că acest procent ar putea ajunge la 75-80% până în 2030, conform unui studiu al Institute for Energy Economics and Financial Analysis. Un acord din iulie 2025 prevede achiziții de energie americană de 750 de miliarde de euro în trei ani, reflectând o strategie defensivă motivată de teama unui război comercial și a întreruperilor de aprovizionare.
Această dependență are implicații politice. Energia a devenit o pârghie de influență pentru administrația americană, care a presat UE să relaxeze reglementările climatice, amenințând cu suspendarea exporturilor de GNL. Aceste presiuni au avut parțial succes.
Sursa https://www.hotnews.ro
