Top News
Povestea fantastică a lui ROC, botoșăneanul matematician care a „dat în mintea copiilor” cu ”Durdulucă în strămoșia Blajinilor” - FOTO

După proză și poezie, scriitorul născut la Botoșani vine acum cu o surpriză care s-ar putea încadra în categoria carte-eveniment.

S-a născut la Botoșani, în urmă cu 46 de ani. De profesie matematician, absolvent al Universității "Babeş-Bolyai" din Cluj, cu un doctorat în matematică, a predat vreme de doisprezece ani la Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj, în prezent activând în mediul privat din Cluj-Napoca. În urmă cu un an și jumătate, Remus Octavian Câmpean s-a aflat la Botoșani cu prilejul lansării romanului "Abandon", volum care reprezintă și debutul în proză al autorului.

 

 

Remus Octavian Câmpean este ROC

 

Autor de poezie, proză, dramaturgie. Dar mai presus de toate un scriitor care pervertește în cuvânt excepționalele întâmplări din cotidian. O biografie nu mai puțin interesantă s-a țesut în jurul lui Remus Octavian Câmpean (cu pseudonimul literar ROC), însăși nașterea sa la Botoșani fiind una de… poveste.

 

(Remus Octavian Câmpean - ROC)

 

Întâmplarea – spunem acestor așezări ale destinului ”întâmplare” – făcea ca, în anii 70, la Botoșani să se întâlnească doi tineri. El absolvent de stomatologie la Cluj, ea absolventă de farmacie în același oraș universitar. Nu se cunosc între ei. Ambii se trag din împrejurimile Văii Someșului. Povestea de dragoste se naște aici, la Botoșani, sub teii eminescieni. Oraș în care medicul stomatolog avea să rămână până la sfârșit aici, îndrăgind nespus oamenii locului.

 

”Tata a rămas toată viața lui un om dedicat Botoșaniului, trăind și practicându-și meseria de stomatolog în Botoșani până la ultima suflare. La propriu. Aşa am ajuns eu să mă nasc la Botoșani, să îndrăgesc aceste meleaguri și să mă laud peste tot pe unde am fost în lume cu locul de unde vin”, spune Remus Octavian Câmpean.

 

Din povestea de dragoste a doi medici ardeleni la Botoșani s-a ivit scriitorul de astăzi. Cu părinți și bunici ardeleni, într-o familie cu oameni hâtri și înțelepți, cu un destin ce avea să lege, precum un liant viu, trecutul și prezentul, cu istorii și întâmplări de tot soiul.

 

 

Străbunica și Bunicul

 

Însă, dincolo de extraordinarul unui destin care se lasă încă rostuit de oameni și locuri, există în cartea nescrisă (încă!) a lui Remus Octavian Câmpean două personaje: Străbunica și Bunicul.

 

Străbunica-cea-frumos-vorbitoare-în-versuri. Bunicul, preot greco-catolic, cel-degrabă-făuritor-de-poezie. Mai exact: străbunica din partea maternă, adică mama bunicului-preot.

 

Țărancă simplă din Borșa Clujului, Străbunica, împreună cu soțul ei, care era rotarul satului, au fost binecuvântați cu șaisprezece copii.

 

”Dintre cei șaisprezece copii, trei au fost tripleți. I-a botezat Horia, Cloșca și Crișan. Această străbună, într-adevăr avea darul versificării. Nu era o vorbăreață, dar pe gură îi ieșeau vorbele mai degrabă împerecheate, decât atârnate singure și fără noimă. Lucruri absolut banale, de zi cu zi, îi ieșeau în versuri. Cum ar fi de îi spunea bărbatului să taie un pui și să i-l aducă spre ora prânzului, să facă de mâncare pentru cei ai casei. Cam aşa trebuie să se fi auzit discuția prin tinda casei din Borșa Clujului: ”Cătă amniază, hai co-n pui/ Scurt de gât. Și-apoi te sui/ Până-n pod după fărină/ Mnie să nu-mi bagi de jină/ Că n-ai mămăligă-n blid/ Nu-i fărină? La vecină!” Aşa a rămas în memoria familiei noastre. A trăit până spre nouăzeci de ani și a continuat să vorbească în felul acesta până la sfârșit. Cu oricine”, povestește Remus Octavian Câmpean.

 

Unul dintre cei șaisprezece copii a ajuns preot greco-catolic.

 

”Bunicul meu. Avea o caligrafie care mă fascina. Obișnuia să mă învețe poezii sau rugăciuni scriindu-le mare, frumos, citeț și îngroșat pe foi mari lipite în bucătărie. Datoria mea era ca de câte ori treceam pe acolo să citesc cu voce tare ceea ce era scris. Până când știam textul pe de rost. Prin hotărârea destinului, am fost crescut de bunici, ceea ce m-a infuzat cu multă dragoste pentru de toate: pentru cuvinte, pentru muzică, pentru lucrul grădinii, pentru crescutul animalelor, pentru coptul plăcintelor, pentru poeziile lui Eminescu, pentru rugăciunile în limba latină, pentru slujbele de duminică pe care bunicul meu le ținea acasă, în familie”, își amintește scriitorul.

 

Tot bunicul instituise, cu toată răspunderea și seriozitatea, și Cenaclul Dragalina. De ce Dragalina? Așa se numea strada pe care locuia. Este locul unde Remus Octavian Câmpean a prins a scrie, după cum mărturisește astăzi.

 

”Ne aduna periodic în jurul lui pentru a ne recita creațiile lui poetice. Acele seri se numeau Cenaclul Dragalina. După numele străzii unde locuiam. De acolo a început scrisul pentru mine. Din dorința de a prinde și eu un loc pe scena cenaclului bunicului. Nu pot să închei evocarea lui fără să amintesc că era și profesor de muzică. A predat la Liceul Andrei Mureșanu din Dej. El a pus pe note, într-o frumoasă priceasnă bisericească, minunata Rugăciune a lui Eminescu: „Crăiasă alegându-te / Îngenunchem rugându-te...”. Se cântă și în prezent. Priceasna lui Eminescu, pe muzica lui Alexandru Bochiș”.

 

Să nu trecem mai departe fără a reține încă un element biografic care adaugă destinului înțeles de pateric: Bunicul preot avea să facă și opt ani de temniță comunistă….

 

”Am avut ocazia să aflu nemijlocit, direct de la bunicul meu, ce a însemnat claustrarea sufletului în injustele temnițe comuniste. Lucrul fundamental pe care l-am descoperit a fost că acești oameni, atât de încercați, au devenit senini, iertători și împăcați cu ceea ce li s-a întâmplat fără să aibă vreo vină. Am învățat că suferința extremă te ridică la o înălțime de unde vezi în față iertarea și poți practica neîngrădit iubirea. Nu știu cum e să treci prin aşa ceva. Trebuie să fie teribil de grea încercarea, dar am cunoscut oameni, preoți, care au trecut prin această vale a plângerii. M-a uimit iremediabil seninătatea lor”, lasă mărturie Remus Octavia Câmpean.

 

 

Cu asemenea personaje de poveste care l-au însoțit de-a lungul vieții, nu e de mirare că, nu de multă vreme, pe piața literară din România a apărut un volum care iese din tiparul celor cu care autorii români și-au obișnuit cititorii. O carte pentru copii. Dramaturgie în versuri.

 

Nu întâmplător, am spune din nou. O carte căreia autorul i-a dăruit ”haina teatrului”, după propria zicere, tocmai pentru că tema propusă este una vioaie, vie, șugubeață și... spectaculoasă! O piesă de teatru în versuri ”pentru copii de tot felul”.

 

”Se desfășoară în Strămoșia Blajinilor, sub pavăza Lunii, în ciuda Ruptului Pământului, în două acte. O piesă de teatru stradală pentru care ai nevoie doar de imaginație de copil, glas de rostit în vers și inima descheiată”, spune însuși autorul.

 

 

 

O carte-eveniment: ”Durdulucă în strămoșia Blajinilor”

 

 

”Durdulucă în strămoșia Blajinilor”, apărută sub semnătura ROC la Libris Editorial, Brașov 2020, este o carte Teatru-Basm pentru copii de orice fel, o piesă în două acte cu ilustrațiile autorului în creion și cretă.

 

Ca să păstrăm ”tonul” cărții, am putea să o prezentăm drept o surpriză fistichie, dar mustind de veselie. Personajele ni se prezintă ca venind dintr-un univers fantastic, însă ne sunt atât de familiare încât cu greu le-am așeza într-un tablou strict literar, abstract.

 

El e Băbuț Blajinul. Ea e Moșneguța. Spurca Hârca e, de fapt, ”mai mult suflu risipit. Nu apare, nu dispare, doar o simți cum a sosit”.

 

Îi întâlnim pe Zân de Seară și pe Vântul în culori.

 

Povestea? ”Cum Durdulucă și ai săi tovarăși au smuls din vraja Hârcii pe Ila cea sprințară”.

 

Unde? Într-un ținut blajin.

 

”Soarele-i sus, dar e și Luna pală. E dimineață lung-târzie? E răsărit de-amiază? E liniște în strămoșie. Așa-i tot timpul. Cum altfel? Doar e blajin ținutul”.

 

Aici, blajinii ”se trezesc, trăiesc și-apoi se culcă înapoi în glie”.

 

Viața simplă a țăranilor de demult. Cu apucăturile lor înțelese sau neînțelese, cu graiul întortocheat uneori, alteori purtat în ”povești și doine, ghicitori, eresuri” (Eminescu). Îi găsim în replica Melcului cochiliu (”Cine ești și de al cui?”), dar și în înțelepciunea simplă a celor doi bătrâni (Băbuț Blajinul și Moșneguța).

 

Numele sunt ele însele un itinerariu, o călătorie inițiatică. Limbajul e ușor de descifrat, dar când nu te aștepți răsar cuvinte neînțelese. Motiv pentru care autorul adaugă o listă de dicționar care se înșiră de-a lungul cărții, explicațiile contribuind cu asupra de măsură la atmosferă. Așa de pildă, cuvântul ”hlizeală” ne este lămurit în subsolul cărții: ”Râsu-i bun, dar fără rost e hlizeală ca de prost”. Iar dacă vreți să aflați ce este ”mana”, iată: ”Boală iute, afurisită, ce atacă fără milă toți vlăstarii verzi de viță. Nu discerne, nici nu cruță”.

 

Povestea incredibilă, de domeniul fantasticului, creează personaje credibile, recognoscibile în cotidian. Grotescul este feeric, blestemul este verosimil, dar atât cât să ducă povestea mai departe.

 

Modalitatea la care autorul apelează este una cu efect imediat. Pentru că stârnește imaginația și dă frâu liber fantasticului ludic. Dar este, deopotrivă, și un prilej de a le ”preda” copiilor lecții de oameni mari. Dar și o cale de a-i determina pe adulți să își reconsidere atitudini, gesturi, judecăți.

 

Scrisă în versuri, sub forma unui teatru-basm, piesa are construcție logică, atât din punct de vedere al mesajului, cât și al compoziției. Conține joc de situații, de atitudini, de emoții. Limbajul se rostogolește într-un joc al imaginației, într-un carusel care nu doar că menține vie emoția, dar și declanșează la rându-i alte imagini, alte și alte fantezii.

 

Nu vom dezvălui mai mult din aventurile lui Durdulucă în strămoșia Blajinilor, pentru a nu risipi vraja pe care povestea o creează de la prima până la ultima pagină. Vom  mai spune doar că volumul beneficiază de desene excepționale, trasate tandru și expresiv, într-o coloristică atrăgătoare și echilibrată.

 

Invitația cu cuvântul de final aparține, de aceea, autorului:

 

”E cineva să nu știe de Strămoșia Blajinilor? Ținutul de unde, într-o bună zi, cu toții o luăm la picior! Fiecare cu porți de trecut și culi de atins. Ne ridicăm de la masa Moșneguței, așternută mereu cu grijă, cu bucate fermecate, punem în strață, pe mai târziu, vorba-nțeleaptă a lui Băbuț blajinul și… La drum! Restul de poveste. A fiecăruia”.

 

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store

Urmărește-ne și pe Google News

Florentina TONIȚĂ
Un șofer din Botoșani cu Mercedes a lovit în plin o fetiță care a traversat strada prin loc nepermis – VIDEO
Un accident a avut loc în urmă cu puțin timp pe drumul Botoșani – Suceava.
Doliu în Sănătate: S-a stins din viață un medic de la Botoșani care a salvat mii de copii
Este doliu în sistemul sanitar botoșănean. Un medic care a salvat mii de copilași s-a stins din viață astăzi, 4 iunie 2023.
Cine mai cântă pe la festivalurile din Botoșani: O moldoveancă s-a îmbrăcat în costum din piele și s-a lăudat pe scenă că are de 20 de ani aceeași greutate – VIDEO & GALERIE FOTO
A XIV – a ediție a festivalului ”Floare Albastră” organizat de Primăria și Consiliul Mihai Eminescu a adus alături de tinere talente locale și voci consacrate din muzica românească, dar și o interpretă din Republica Moldova.
Partidul oamenilor de afaceri, părăsit de președinte la Botoșani
La aproximativ un an după lansarea oficială la nivel central, Partidul Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor (AAA) a rămas fără omul care s-a ocupat de constituirea filialei de la Botoșani.
Mirel Manea a cântat în deschiderea summit-ului cu 47 de șefi de stat și guvern: S-a întreținut cu Ursula von der Leyen și Maia Sandu – GALERIE FOTO
Al doilea summit al Comunității Politice Europene (CPE), for consultativ înființat în 2022, a început ieri în Republica Moldova și este dedicat solidarității cu Ucraina. Cu excepția Rusiei și Belarusului, toate țările europene fac parte din CPE.
Carnaval pe Pietonalul Unirii cu personaje de poveste, defilare spectaculoasă sub privirile a sute de botoșăneni – FOTO & VIDEO
Pe o vreme veritabilă de vară, copiii de la Botoșani au fost sărbătoriți de ziua lor cu o mulțime de activități. 
Capii PSD, luați la rost de o botoșăneancă la intrarea în cimitir: Generalii o să vă scoată din rahat VIDEO
Săptămâna trecută, de Ziua Eroilor, social-democrații s-au așteptat unii pe alții la intrarea în Cimitirul Pacea mai bine de o jumătate de oră, timp în care nu s-au întâlnit doar cu liberalii veniți la manifestare, ci și cu o mulțime de simpli botoșăneni.
Un tânăr s-a izbit cu mașina într-un copac, a fost transportat de urgență la spital – FOTO & VIDEO
Șoferul a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
S-a aprins Ipoteștiul! Festival ca la ”municipiu”: artiști de la București și Chișinău și un foc impresionant de artificii la ”Floare albastră”– VIDEO & GALERIE FOTO
Tineri și mai puțin tineri din comună și-au dat întâlnire sâmbătă pe stadionul ”Luceafărul” din Ipotești, acolo unde spre seară s-a deschis a XIV – a ediție a festivalului ”Floare Albastră” organizat de Primăria și Consiliul Local Mihai Eminescu.
Concursul ”Sfinții Închisorilor” și-a desemnat câștigătorii: Au lăsat o mărturie puternică pentru generația noastră, am ajuns să înțeleg mai bine comunismulGALERIE FOTO
Seminarul Teologic Liceal Ortodox ”Sfântul Gheorghe”, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Palatul Copiilor Botoșani și Asociația ”Scut botoșănean” au organizat Concursul Județean Interliceal, gimnazial de Arte Plastice, Eseu și Poezie cu tema ”Sfinții Închisorilor”, ediția 2023.
FOTO & VIDEO Prefectul Cornilă în mijlocul protestatarilor, flancat de jandarmi: A fost huiduit și redus la tăcere  
Sute de profesori au protestat astăzi în Piața Revoluției. Printre protestatari, a ajuns și reprezentantul Guvernului în teritoriu.
Eroii sărbătoriți la Botoșani pe găști politice: Pleiadă de oficialități la cimitir, unii cu pozele, alții cu pomana – FOTO & VIDEO
Politicieni, militari, preoți și simpli botoșăneni au putut fi văzuți joi la Cimitirul Pacea acolo unde a fost marcată Ziua Eroilor.
Conducătorul Filarmonicii Botoșani, omagiu plin de amar la cavoul lui George Enescu din Paris: Mormântul celebrului compozitor român se poate confunda cu al oricărui anonim VIDEO & FOTOGALERIE
Spre finalul stagiunii numărul 70, aniversată cu o serie de concerte grandioase, Filarmonica ”George Enescu” din Botoșani a marcat șapte decenii de existență și printr-un omagiu adus marelui muzician căruia instituția îi poartă și numele.
Protestul romilor rupt în două: Politicienii de la Botoșani lăsați în pace, „grosul” a plecat la București: Vrem condiții! FOTO & VIDEO
 Organizatorii anunțau o prezență de peste 400 de romi. În realitate s-au strâns în jur de 200 de persoane.
Retroparada la Botoșani: Mașini unicat expuse pe Pietonalul Unirii, a apărut și Miliția – GALERIE FOTO&VIDEO
Vremea frumoasă de duminică i-a făcut pe mulți botoșăneni să prelungească plimbarea pe Pietonalul Unirii, acolo unde în special copiii au avut parte de o adevărată distracție.
Percheziții de amploare în nordul județului, s-au ridicat arme, cartușe și țigări – VIDEO & GALERIE FOTO
Poliția orașului Darabani, cu sprijinul Serviciului Investigații Criminale, Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, Serviciului Arme Explozivi și Substanțe Periculoase, Biroului pentru Protecția Animalelor, Secției  7 Poliție Rurală Darabani și Poliției municipiului Dorohoi au pus astăzi în executare 18 mandate de percheziție domiciliară la locuințele unor persoane bănuite de comiterea infracțiunii de contrabandă.
REVOLTĂ cu peste 400 de romi la Botoșani: Asalt pe străzi, se vor picheta sedii de partide
Acțiunea de protest a fost anunțată de liderii comunității minoritarilor de la Botoșani.
Holograf a încins doamnele și domnișoarele într-un show cu muzică, motociclete, rochii de mireasă și... ”puțin venin” – VIDEO & GALERIE FOTO
18 ianuarie 2020... Sala Polivalentă din Botoșani se umple până la refuz la concertul ”Holograf Simfonic” conceput de impresarul artistic Liviu Sorinel. După numai două luni țara se închide din cauza pandemiei, spectacolele se anulează, viața se mută pe internet.
Artiști optzeciști în Galeriile botoșănene, un demers de recuperare a culturii – GALERIE FOTO
Muzeul Județean Botoșani găzduiește până pe 19 mai, pe simezele Galeriilor de Artă ”Ștefan Luchian”, expoziția ”Artiști 8-zeciști… în Galeriile botoșănene”.
Lidera romilor de la Prefectură, înmormântare cu polițiști și jandarmi în Centrul Vechi, după un priveghi nocturn cu lăutari - VIDEO & GALERIE FOTO
Semiramida Bălan, fost funcționar în cadrul Prefecturii Botoșani și lider al comunității rome a fost condusă astăzi pe ultimul său drum.
astratex.ro
Sondaj
Ar trebui să înceteze cadrele didactice greva după majorarea salarială aprobată de Guvern?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Sperăm ca aceste sacrificii ale dvs să fie răsplătite într-un final. De ce ne aflăm aici? Un motiv foarte simplu, știe toată lumea… Guvernanții, în ultimii cinci ani, au fost surzi la solicitățile noastre, s-au făcut c ...
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9560 lei
USD
Dolarul SUA
4.6047 lei
CHF
Francul elveţian
5.1085 lei
GBP
Lira sterlină
5.7745 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.2978 lei
XAU
Gramul de aur
290.6090 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2588 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3412 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0907 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.4531 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2095 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6652 lei
Vremea
astăzi
Botosani
29.6 o C
Dorohoi
29.7 o C
Bucecea
28.9 o C
Darabani
21.9 o C
Saveni
30.1 o C
Ştefăneşti
28.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2023 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.