Concertul de Anul Nou este, de departe, unul dintre cele mai așteptate și îndrăgite evenimente culturale din an. La Botoșani sau oriunde în lume. Sălile sunt pline, aplauzele frenetice, invitații pe măsură, orchestra își prezintă ceea ce are mai frumos: instrumentiștii și repertoriul care, de multe ori, coincide cu cel al marilor orchestre ale lumii. E de ajuns să amintim de Strauss sau de Lehár, care au răsunat și la Botoșani.

Farmecul acestor spectacole îl oferă chiar publicul. Meloman sau amator, dar dornic de muzică bună, publicul percepe acest concert ca pe un eveniment mai degrabă monden. Ținutele alese, doamnele însoțite de domni galanți, copile zulufate și cochete, bunicuțe purtându-și cu eleganță pălărioarele, fac din Concertul de Anul Nou o poveste de iarnă despre care se vorbește, apoi, multe săptămâni în șir.

Programul nu diferă, de obicei, decât foarte puțin de la un an la altul, de la o orchestră la alta. Nu lipsesc valsurile (”Vals imperial” sau ”Sânge vienez”, de J. Strauss, alături de Valsul ”Dunărea albastră”), dar avem și polci (”Polca fierarului” sau ”Neue Pizzicata Polka”, tot de J. Strauss) sau arii celebre, precum și operete. Momentele, departe de a se încadra în categoria excelențe profesionale (deși aproape de fiecare dată se întâmplă și asta), sunt mai degrabă emoții muzicale, urmărind în primul rând bucuria publicului și comunicarea cu sala.  

Bagheta a echilibrat concertul nu doar prin atitudinea sobru-elegantă a dirijorului, acolo unde muzica impresiona prin măreția componistică, dar și prin mici momente de ghidușie dirijorală, Gheorghe Costin atrăgând simpatia publicului prin gesturi temperate, dar totodată bine așezate în tiparul unui astfel de concert.

Sub o aparentă timiditate, soprana Lorena Puican a stârnit ropote de aplauze la fiecare apariție.

Experiența pe scenele țării sau în străinătate, minuțioasa pregătire și continua strădanie către perfecțiune, dar mai ales zâmbetul sincer cu care își ține aproape publicul au făcut ca muzica să se retranscrie într-un fel cu care melomanii nu au prea fost obișnuiți. Fără exaltare inutilă, manifestând mai degrabă o interiorizare aparte, soprana Lorena Puican a oferit totuși, către final, o descătușare muzicală pe care publicul a primit-o cu aplauze generoase.

Tânărul tenor Andrei Manea are experiența scenei și a concertelor alături de nume consacrate, evoluând de-a lungul timpului la Teatrul Național de Operă și Balet ”Oleg Danovski” din Constanța, la Filarmonica Transilvania, Opera Națională Română din Cluj-Napoca sau Filarmonica Târgu-Mureș. Abordează o paletă variată de culori muzicale, de la baroc la perioada romantică și chiar contemporană, după cum ne prezintă organizatorii Concertului de Anul Nou de la Botoșani.

Orchestra a oferit, în serile de 13 și 14 ianuarie, la Botoșani, multe dintre lucrările celebre, obișnuite, cum spuneam, în astfel de concerte.

De la J. Strauss la Fr. Lehár, de la G. Grigoriu la G. Dendrino sau E. de Curtis, sub bagheta lui Gheorghe Costin, orchestra Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani și-a dovedit încă o dată rolul într-un oraș lipsit de forfota culturală a marilor capitale.

Finalul concertului a fost unul cu adevărat festiv, într-o bucurie sărbătorească de care publicul – în aceste vremuri pandemice și restrictive – are din ce în ce mai mare nevoie.

Seria întâlnirilor culturale nu se sfârșește aici. Sâmbătă, 15 ianuarie, Filarmonica ”George Enescu” Botoșani invită publicul la o Seară de muzică și poezie, eveniment dedicat Zilei Culturii Naționale.

De la ora 17.00, alături de pianista Corina Ibănescu și de violonistul Florin Ionescu-Galați, pe scenă se va afla și actrița Dana Bucătaru.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

Urmărește-ne și pe Google News