Testele de paternitate au devenit accesibile, însă validitatea lor legală depinde de modul în care sunt efectuate. Atunci când miza depășește simpla curiozitate, cum ar fi pensia alimentară sau înscrierea pe certificatul de naștere, este esențial ca analiza genetică să respecte anumite condiții.
Creșterea numărului de acțiuni de stabilire a paternității în România este legată de popularizarea testelor genetice la prețuri accesibile. Un kit comandat online, cu probe de salivă, oferă un rezultat rapid. Totuși, în lipsa unor reguli clare de identificare, rezultatul obținut acasă este informativ și nu are valoare legală în instanță.
Testul informativ, cunoscut și sub denumirea de „peace-of-mind”, implică recoltarea rapidă a probelor de salivă de la copil și presupusul tată (uneori și de la mamă). Probele sunt apoi trimise la laborator, iar compania expediază prin e-mail o probabilitate de compatibilitate de peste 99,999%. Acest tip de test este util pentru clarificări personale, dar nu este recunoscut în procesele legale.
Lipsa verificării identității și a unui lanț de custodie (documentul care atestă traseul probei) face ca un astfel de raport să fie ignorat de instanță. Judecătorul va solicita, de regulă, repetarea testului sub supraveghere oficială.
Indiferent dacă laboratorul este din România sau din străinătate, un test efectuat fără supraveghere nu este considerat valid. Instanța tratează raportul ca fiind doar orientativ, deoarece nu există garanții privind recoltarea, etichetarea sau condițiile de transport ale probelor. În cazul unui proces, judecătorul va cere repetarea testului într-un laborator acreditat, cu un lanț de custodie complet.
Pentru ca rezultatul testului să fie recunoscut legal, de exemplu pentru înscrierea numelui pe certificatul de naștere sau stabilirea pensiei alimentare, este necesară efectuarea acestuia într-un laborator acreditat ISO 15189. Acest standard certifică respectarea unor proceduri stricte, personal calificat și echipamente medicale de top.
Diferențele față de un kit de acasă sunt semnificative:
1. Programarea și consimțământul. Ambii părinți (sau reprezentanții legali) contactează centrul medical acreditat și semnează acordul informat. În situații litigioase, instanța poate dispune recoltarea chiar și fără acordul unuia dintre adulți, conform prevederilor Codului Civil.
Sursa https://www.hotnews.ro
