Terapia de substituție hormonală (HRT) utilizată pentru tratarea simptomelor menopauzei nu crește și nici nu scade riscul de demență la femeile aflate în postmenopauză. Aceasta este concluzia unei analize ample publicate în revista The Lancet Healthy Longevity, care a sintetizat date de la peste un milion de participante din zece studii anterioare.
În noiembrie 2025, Food & Drug Administration (FDA) din SUA eliminase deja avertismentele de siguranță de cel mai înalt nivel („black box warnings”) pentru HRT, care includeau și riscul de demență.
„Demența afectează în mod disproporționat femeile, chiar și atunci când ținem cont de faptul că ele trăiesc mai mult. Cu toate acestea, sănătatea femeilor, mai ales la vârsta mijlocie, a fost mult timp neglijată în cercetare,” a declarat Melissa Melville, doctorand la University College London și autor principal al studiului.
Cercetătorii au verificat și ipoteza potrivit căreia femeile care încep tratamentul mai devreme ar fi mai protejate. Rezultatele nu s-au schimbat, iar riscul de demență a rămas același indiferent de momentul inițierii tratamentului, durata acestuia sau tipul de preparat folosit.
„Nu avem suficiente dovezi pentru a trage concluzii clare legate de momentul începerii, durata sau forma terapiei hormonale. Asta înseamnă că decizia de tratament ar trebui să țină cont de severitatea simptomelor și de beneficiile și riscurile cunoscute, nu de prevenția demenței,” a explicat Melville.
În prezent, Organizația Mondială a Sănătății nu are recomandări specifice privind terapia hormonală și funcțiile cognitive. Ghidurile dedicate acestui subiect sunt așteptate mai târziu în cursul anului.
Aproximativ 57 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu demență, iar femeile reprezintă circa două treimi din cazuri. Explicațiile țin de longevitate (femeile trăiesc mai mult decât bărbații), de un risc genetic mai ridicat și de scăderea estrogenului la menopauză.
Un studiu publicat recent în revista Psychological Medicine, realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge pe aproape 125.000 de femei britanice, a arătat că menopauza este asociată cu pierderea substanței cenușii în hipocampus, cortexul entorinal și cortexul cingulat anterior, adică zonele afectate și de demență.
Profesoara Barbara Sahakian de la Cambridge a explicat pentru BBC că aceste regiuni cerebrale sunt cele care tind să se degradeze și în cazul maladiei Alzheimer și că menopauza ar putea crește riscul unor modificări cerebrale odată cu înaintarea în vârstă.
Tocmai din acest motiv, unele femei apelează la terapia de substituție hormonală în timpul menopauzei, pentru a înlocui estrogenul pierdut și pentru a ameliora simptome precum bufeurile, transpirațiile nocturne, schimbările de dispoziție, dar și problemele cognitive precum ceața mentală și dificultățile de concentrare.
Dr. G. Thomas Ruiz, medic obstetrician-ginecolog în cadrul MemorialCare Orange Coast Medical Center din SUA, a punctat că beneficiile cognitive imediate ale terapiei hormonale sunt reale, chiar dacă tratamentul nu pare să prevină demența.
„Pentru mine, cel mai important lucru este că nu există date care să arate că terapia de substituție hormonală înrăutățește boala Alzheimer. Știm că ceața mentală se ameliorează mult, la fel și claritatea și memoria. Acum, dacă asta va duce în cele din urmă la un risc scăzut de Alzheimer, cine știe?”
Potrivit lui Ruiz, stimularea cognitivă rămâne una dintre puținele strategii disponibile în acest moment. Activități precum rezolvarea puzzle-urilor sau asumarea unor sarcini noi care implică diferite zone ale creierului pot avea un efect benefic. Totuși, spune medicul, cercetarea este încă la început, iar adevărata provocare rămâne găsirea unei metode prin care să poată fi eliminați amiloizii, proteinele care se acumulează în creierul pacienților cu Alzheimer.
Studiul britanic din Psychological Medicine a scos la iveală că femeile ce foloseau terapia de substituție hormonală raportau mai frecvent anxietate și depresie și aveau volume mai mici de substanță cenușie decât cele care nu luau hormoni. Analizele detaliate au arătat însă că aceste diferențe existau deja înainte de începerea tratamentului.
Sursa https://www.hotnews.ro
