Vremea spațială nu mai este doar un subiect științific, ci o chestiune de securitate tehnologică și economică. Tot mai multe țări investesc în domeniu, fiindcă evenimentele meteo severe din spațiu pot avea consecințe grave și pe Terra. „Penele de curent și problemele cu sateliții aflați pe orbită reprezintă o posibilitate pe care trebuie să o luăm în calcul”, a spus pentru HotNews fizicianul Claudiu Tănăselia.
Termenul „space weather” a început să fie folosit în literatura științifică și tehnică în anii 50 ai secolului trecut de către cercetători implicați în studiul magnetosferei Pământului, a activității solare și a influenței acestora asupra comunicațiilor radio și sateliților.
După lansarea primilor sateliți, dar și în plin Război Rece, a crescut rapid interesul față de modul în care fenomenele solare și particulele încărcate afectează comunicațiile radio, navigația și sateliții. În timpul programelor spațiale americane și sovietice, monitorizarea „vremii spațiale” a devenit esențială pentru siguranța astronauților și funcționarea tehnologiei spațiale.
Apar tot mai multe studii pe acest subiect – NASA a lansat o misiune de studiere a unor aspecte ale vremii din spațiu „space weather”, China lucrează la o vastă rețea de monitorizare și avertizare.
Recent, un studiu avertiza că o furtună solară ar putea doborî sistemul de sateliți al planetei în doar trei zile.
De ce vorbim despre vreme în spațiu, unde nu există atmosferă? Răspunsul ține de Soare și de cât de dinamic este, a explicat pentru HotNews fizicianul Claudiu Tănăselia, autor al unor volume de astronomie.
„Nu avem atmosferă în spațiu, dar avem Soarele în centrul sistemului solar, care este nu doar imens (și asta în termeni astronomici), dar este și un obiect astronomic foarte dinamic. Dacă putem vorbi despre furtuni solare sau furtuni geomagnetice, atunci, prin extensie, putem vorbi și despre vreme în spațiu, din cauză că Soarele, prin furtunile geomagnetice pe care le provoacă, poate influența activitatea noastră aici pe Pământ în aceeași măsură în care o face și vremea obișnuită”, afirmă fizicianul.
El adăugă că, mai ales acum, când suntem atât de dependenți de dispozitive electronice, aici, lângă noi, sau pe orbită, în timpul unei furtuni solare sateliții de navigație pot fi afectați, „Dacă așteptați un curier cu o comandă rapidă sau dacă navigați printr-un oraș necunoscut, s-ar putea să aveți probleme până trece furtuna solară”, spune expertul.
O erupție produsă în vara anului 1859, denumită „evenimentul Carrington” după astronomul care a observat-o, este considerată cea mai puternică erupție solară înregistrată vreodată. A perturbat grav telecomunicațiile telegrafice și câteva telegrafe au luat foc. Un noroc a fost faptul că lumea de acum 166 de ani nu depindea de tehnologie.
Sursa https://www.hotnews.ro
