Cele mai recente prognoze sezoniere, publicate de Copernicus și Severe Weather Europe arată că iarna 2026–2027 ar putea fi mai caldă decât în mod obișnuit în România și în cea mai mare parte a Europei și că se vor înregistra precipitații peste medie.
Asta nu înseamnă însă că va ninge mai mult. Meteorologii urmăresc și evoluția vortexului polar, care ar putea favoriza episoade de frig în a doua parte a iernii.
Cele mai recente prognoze indică o iarnă relativ blândă, cu temperaturi peste normal în numeroase regiuni europene.
Potrivit Severe Weather Europe, care a analizat datele modelului ECMWF, ninsorile ar putea fi mai puține decât de obicei în cea mai mare parte a continentului. Excepțiile sunt regiunile nordice și zonele montane înalte.
Prima lună de iarnă ar putea aduce temperaturi mai ridicate decât normalul în sudul Europei, în timp ce în nord valorile ar urma să fie mai apropiate de cele obișnuite.
Potrivit Severe Weather Europe, începutul lunii decembrie ar putea fi mai rece în nord-vestul continentului, pe fondul deplasării unor sisteme de joasă presiune.
În România, prognozele indică o tendință spre temperaturi relativ blânde. Ninsorile nu sunt excluse, inclusiv la altitudini joase, însă deocamdată nu se poate estima când vor apărea.
Ianuarie ar putea fi mai caldă decât în mod obișnuit în cea mai mare parte a Europei, cu abateri mai pronunțate în nordul și estul continentului.
Această tendință ar putea fi resimțită și în România, fără să fie însă excluse perioadele de ger.
Un element urmărit de meteorologi este posibila slăbire a vortexului polar. Dacă fenomenul se produce și influențează circulația atmosferică, masele de aer rece ar putea ajunge în anumite regiuni ale Europei.
Nu se știe însă dacă România va fi printre zonele afectate.
Și februarie ar putea aduce temperaturi peste normal în mare parte a Europei, potrivit Severe Weather Europe.
Ninsorile ar putea fi mai frecvente în nordul și nord-estul continentului, însă prognozele nu oferă deocamdată indicii clare privind cantitățile de zăpadă din România.
Vremea ar putea fi influențată și de evoluția vortexului polar în intervalul ianuarie–februarie, dar o eventuală perturbare a acestuia nu înseamnă automat că vom avea ger și ninsori abundente.
Deși prognozele indică precipitații peste normal în mare parte a Europei, temperaturile mai ridicate ar putea favoriza ploile în locul ninsorilor, mai ales la câmpie.
La munte, unde temperaturile sunt mai scăzute, șansele de ninsoare rămân mai mari.
Deocamdată, modelele sezoniere nu pot indica perioadele exacte în care va ninge sau dacă orașele din România vor avea un strat consistent de zăpadă.
Un alt factor important este fenomenul El Niño, care presupune încălzirea apelor de suprafață din Pacificul ecuatorial, scrie stirileprotv.ro
Potrivit Copernicus, acesta ar putea atinge o intensitate deosebit de mare spre sfârșitul anului 2026.
Severe Weather Europe observă asemănări cu iarna 1997–1998, când un episod El Niño puternic a coincis cu temperaturi peste normal și ninsori reduse în numeroase regiuni europene.
Totuși, asta nu înseamnă că scenariul de atunci se va repeta și în această iarnă.