Unul dintre proiectele supuse dezbaterii consilierilor județeni a fost privitor la „aprobarea contului anual de execuție al bugetului local și al bugetului instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii, pe cele două secțiuni, pentru perioada 1.01 – 30.09 2025”.
Adică pentru primele nouă luni ale acestui an.
A cerut microfonul pentru a interveni înainte de vot consilierul județean PSD, Constantin Pătrăuceanu, care a reproșat că la partea de dezvoltare s-a făcut prea puțin.
Însă la partea de funcționare și asigurare a salariilor execuția este de 100%.
Constantin Pătrăuceanu, consilier județean PSD
„Nu este o execuție chiar fericită. Partea de execuție a bugetului CJ la partea de venituri și funcționare este realizată în procent de 100%, deci încasările și partea de salarii sunt realizate. Iar la partea de dezvoltare avem 39% și cred că cea mai mare realizare aici este suma din PNRR care este de 100% la investițiile de la Maternitate și corpul B de la Evidența Populației. Iar la partea de dezvoltare, ca să nu spun că este o execuție slabă, 29,6%, deci nu am reușit să cheltuim în primele nouă luni suma alocată de 248 mii lei”,
A completat în interpelarea sa faptul că nici instituțiile subordonate nu au reușit să cheltuiască banii alocați la începutul anului. Ba chiar pe parte de cultură, proiectele asumate la început de an se află la un stadiu de doar 10%.
Și a transmis un mesaj către conducere: „Eu zic ca în următoarea perioadă, dle președinte, să vă axați mai mult pe investiții. Mai avem 3 luni de zile, sper să trecem peste 50% realizări dacă ne dorim 100% și vă doresc numai succes”.
...se referă în principal la decontarea întârziată a facturilor. Și restanțele pentru lucrări deja efectuate fac imposibilă atingerea unui grad mai ridicat pentru anumite investiții.
Daniela Donose, director economic CJ
„Proiectele care sunt în lista de investiții nu s-au realizat din cauza faptului că lucrările sunt cu întârziere, situațiile de lucrări sunt făcute mai târziu față de grafic. Cum primim situații de lucrări, solicităm și noi banii. Noi nu am întârziat cu nicio plată dacă am avut situația de lucrări emisă de un constructor. Nu avem nicio plângere de la niciun constructor”,
Șefa Direcției Economice a fost completată de cea de la „Dezvoltare”, structura spre care au fost îndreptate de fapt reproșurile.
Otilia Moruz a fost de acord, cea mai mare absorbție a fost la proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Și că, dacă au existat facturi emise de constructori pentru lucrări realizate într-o anumită investiție, acestea au fost plătite din bugetul CJ-ului, iar cererile de transfer nu au fost încă onorate de ministere.
Otilia Moruz, director dezvoltare
„Procentul foarte mic de încasări din fonduri europene sau fonduri nerambursabile este în principal cauzat de plata cu întârzieri a cererilor de transfer. Vă aduc la cunoștință că avem cereri de transfer depuse din luna februarie sau din luna martie. Faptul că ministerele care gestionează PNRR sau alte programe europene plătesc cu întârziere, iar acest fapt a determinat un procent scăzut la dezvoltare”,
A cerut să ia cuvântul și Constantin Bursuc, vicepreședintele PNL al județului, care a reamintit de ratele la creditele bancare accesate pentru realizarea unor investiții, în mandatul precedent.
Un exemplu în acest sens ar fi drumul strategic care a necesitat un aport financiar important din partea CJ.
Constantin Bursuc, vicepreședinte CJ Botoșani
„Am plecat de la început de an cu un deficit de 45 de milioane de lei pe care am reușit să-l acoperim prin darea către Drumurile Județene a unei sume de 45 de milioane de lei pentru trei contracte pe care le-am avut pe credit de angajament. Și nu am avut finanțare un leu, deci Consiliul Județean împreună cu direcția de buget și-au făcut treaba foarte bine, au conlucrat cu subordonatele și am strâns leu cu leu ca să reușim să strângem 45 de milioane de lei cu care am finanțat sau cofinanțat proiectele de drumuri, știți foarte bine, rămase pe credit de angajament pe anul 2025, ni le-am asumat și mergem cu ele înainte”,
Și, în final, Valeriu Iftime a explicat că situația este una complicată la nivelul întregii țări din cauza cheltuielilor care au escaladat în ultimii ani și nu mai pot fi susținute.
Consiliul Județean a pierdut finanțarea pentru trei investiții finanțate prin Compania Națională de Investiții (CNI): Muzeul Județean, secția de oncologie a Spitalului Județean și reabilitarea Școlii Speciale Sfântul Stelian.
Valeriu Iftime, președinte CJ Botoșani
„S-a plătit cu întârziere, constructorii sunt într-o zonă destul de inconfortabilă. Școala Specială a fost părăsită de constructor, știți foarte bine la secția de oncologie unde a fost desemnat un constructor acum un an și ceva și care este în insolvență și nu poate să lucreze. Cam toate lucrările astea unde constructorii nu au rezistența necesară sau o capabilitate financiară să continue lucrările sunt complicate”
Pentru a demonstra că nu a fost vorba despre neatenția sau ineficiența funcționarilor din Consiliul Județean, Valeriu Iftime a promis un raport pe fiecare contract cu evoluție și motive pentru care au întârziat lucrările.
Întreaga discuție în materialul video de mai jos:
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
