Reportaj
Crima și Pedeapsa unui condamnat pentru uciderea a două surori: Mărturii după un sfert de veac în celulă – VIDEO & GALERIE FOTO

Un bărbat la vreo 50 de ani soarbe încet din ceașca roșie de cafea. Mâna puternică ar putea-o sfărâma, dar bărbatul nu se grăbește și apucă încet toarta fragilă. Suflă cu grijă în cafeaua fierbinte și când duce ceașca la gură, mușchii antebrațului zvâcnesc. ‘Nea Gheorghe a fost dintotdeauna un om mai întremat decât ceilalți. Mai înalt, mai puternic, mai rebel. Se bucură de fiecare picătură din lichidul negru ca și cum ar fi ultima, pentru că astăzi ar fi putut să nu stea la masă, în casa lui, pe fotoliul lui, să-și priv

Singurătatea

Astăzi ar fi putut să fie tot în închisoare, unde a fost condamnat pe viață. Gheorghe Gheorghiță își amintește totul ca și cum ar fi fost ieri. Era una dintre zilele obișnuite la muncă. Fabrica de Cărămizi din Dorohoi mergea ca unsă în perioada aceea, pe la începutul lui ’90. El era flăcău, avea vreo 24 de ani. L-au luat polițiștii pe sus, l-au interogat și la scurt timp, l-au închis.
Nici nu le-a păsat că nu aveau probe suficiente. De asta m-au eliberat la patru ani după”, spune bărbatul.
Își amintește cu greu însă de copilăria sa. Știe că obișnuia să meargă la câmp cu părinții săi și să bată „mingea pe maidan, cu copiii, aici, pe toloacă”, dar nu îi scapă niciun zâmbet în colțul gurii când se gândește la asta. Ca o ceață grea care îi acoperă vederea, anii din copilărie s-au șters și n-a rămas decât negura grea a anilor de detenție.
„Am stat șapte ani într-o celulă, singur. Pe un pat de ciment, nu cum sunt acum, un perete era de gratii, ușa la fel. Fără televizor, fără ziare, nimic, nimic. Nu aveam cum să comunic cu nimeni. Nu vedeam lumea decât când ieșeam jumătatea aceea de oră pe zi, afară”, povestește bărbatul. Ca să treacă timpul, se apuca să-și spele tricoul chiar și de șapte ori pe zi.
„Doar, doar trecea timpul mai repede”.

Nevinovăția

Era purtat numai încătușat și nu avea voie să vorbească cu nimeni. Pentru că s-a tot luat la harță, a fost mutat din loc în loc. S-a plimbat pe la aproape toate penitenciarele din țară, La Craiova, în Jilava, Rahova. Amintirile din pușcărie sunt vii și îi umblă prin creier ca niște târâtoare prin nisip.
„E o pedeapsă prea mică pentru atrocitatea pe care a comis-o”, ar spune unii.
Dar Gheorghe Gheorghiță spune și acum că el nu s-a apropiat de cele două femei asasinate în acea seară fatidică.
-...
- A venit odată unu’ care a violat un copil. Și pe ăștia îi aduc special în celule cu noi, ca să le dăm o lecție. Nimeni nu-i suportă. Ne adunam acolo, șapte, opt, câți eram...
- Ce lecție?
- Eii, păi, cam cu lecții din astea îmi luam eu transfer în alte penitenciare.
- Îi băteați?
- Da, și aveau viață grea. Pedofilii aveau viață grea. Vă dați seama, toată lumea are copii, e mai delicat. Și am mai cunoscut unu’ care și-a omorât toată familia. Omul cela nu mai e întreg la minte, încă e închis. Noi, ăștia, care eram „cu mortăciuni”, eram puși separat. Dar eu am fost închis pentru ceva ce n-am făcut.
- Și nu încercați să demonstrați că sunteți nevinovat?
- (oftat lung, schimb de priviri cu partenera sa de viață) Ba da, dar nu știu dacă mai are rost. Sunt interese prea mari la mijloc.

Crima și Pedeapsa

În anul 1990, satul Broscăuți din județul Botoșani, vuia. Un incendiu puternic ascundea un secret care pe săteni i-a lăsat ca loviți de un topor în moalele capului. Două surori, Elena și Stratica Muraru, s-au făcut cenușă sub flăcările puternice, dar criminaliștii aveau să descopere că adevăratul motiv al morții acestora a fost crima.
Anchetatorii au ajuns în cele din urmă la trei suspecți, soții Aparaschivei, vecinii femeilor, și Gheorghe Gheorghiță, cunoscut ca fiind „capul răutăților” în sat. A plătit doar cel din urmă. S-au strâns probele, s-a judecat cazul, iar ‘nea Gheorghe a cunoscut în scurt timp cum este să nu mai vezi cerul decât tăiat de gratii. 
După patru ani, a fost eliberat din lipsă de probe, dar la scurt timp după ce a dat statul în judecată pentru despăgubiri, a fost retrimis după gratii. Greșeala lui, spune el, un test ADN.
„Am îndrăznit să cer un test ADN, ca să demonstrez că nu eu le-am omorât. Dar au refuzat, au zis că nu mai există materialul necesar, ei au fost aici la mine acasă și au strâns toate probele, le-au aruncat”.
Așa că n-a mai ieșit în libertate decât după alți 20 de ani. Ani grei, spune bărbatul. „Eram plini de păduchi acolo, oricât am fi spălat hainele, parcă și pielea omului creștea gângăniile alea. Dacă apărea un păduche, pac! Și ceilalți!”.

Iubirea

Bela, partenera sa de doi ani încoace, soarbe cuvintele iubitului său odată cu cafeaua. Îngână tot ce spune și stă pitită după sobă. Face o cafea bună și dulce, care lui ‘nea Gheorghe îi place, mai ales că nu are alt viciu. De țigări, s-a lăsat tot la pușcărie, „că ajunsesem să fumez și trei pachete pe zi, și erau greu de procurat și după aia mi-am dat seama. Trebuie să ai ambiție, atât”.
Tot universul său se învârte acum în jurul perioadei de detenție. De când s-a eliberat, a fost paznic la un club din Botoșani, apoi, la un lac dintr-un sat apropiat, până s-a închis. Cu banii strânși, și-a renovat casa, și-a luat cal și animale de curte. Dar nu mai e ce-a fost. La fiecare două, trei propoziții, ceva se leagă de pușcărie, crimă, pedeapsă, ca un cerc vicios.
Dacă n-ar purta semnele detenției, șterse cu timpul, direct pe frunte, ’nea Gheorghe nu s-ar deosebi de ceilalți decât prin statura de boxeur și tatuajele care îi acoperă pieptul și antebrațele.
„Mînă de aur”, scrie pe unul. Râde când este întrebat de ce. Râde tare.
„Eiii, de ce? Că am o mână de aur”, spune, și strânge pumnul.
Pumn care, au hotărât procurorii, a strâns cuțitul acum 25 de ani și le-a străpuns pe cele două femei. Pumn care se răsfrânge încetișor când o mângâie pe creștet pe cățelușa Carla. Pumn care lasă degetele libere, să apuce ușor ceașca cu cafea.

 



CITEȘTE:
EXCLUSIV: Mărturia neașteptată a unuia dintre cei mai temuți criminali din Botoșani: Cum aș fi putut să le omor eu?
[[galerie-foto]]
CITEȘTE ȘI:
 Hannibal Lecter din Botoșani, monstrul cu dublă personalitate care a hăcuit un copil de doi ani: Resturi ciopârțite de cadavre pe câmp

O zi în MAȘINA Poliției pentru un civil! MISIUNE de patrulare în orașul liniștit, cu miros de tutun, de la furt la apel pentru geamuri sparte la mașină – GALERIE FOTO VIDEO
Majoritatea oamenilor dezvoltă aproape involuntar o atitudine ostilă când văd uniforma albastră a polițiștilor. În trafic cu precădere, pentru că în alte situații oamenii legii sunt percepuți drept salvatori. Sunt cei sunați întotdeauna atunci când ceva merge rău.
REPORTAJ în bucătăria unde se gătesc TONE de ciorbe pentru sute de botoșăneni– GALERIE FOTO
În timp ce unii gătesc doar în familie, există și persoane care o fac în cantități industriale. Iar cei care se hrănesc din aceste bucate sunt de ordinul sutelor.
Jumătate de viață în rulotă - omul care aduce bâlciul de 50 de ani: De la o mașină de vată de zahăr la un parc de distracții de calibru
George avea vreo 16 ani când în Brăila, oraș în care se mutase tatăl său grec, venise circul Kratel din Cehia. A fost vrăjit de lumea magică a acrobaților și animalelor dresate că nu a mai vrut să plece de acolo și s-a angajat. Era extrem de pasionat, dar probabil că nu a bănuit vreodată că din mintea și mâinile sale va ieși un parc de distracții care va marca Botoșaniul și o bună parte a României.
Noaptea de Înviere în camera de gardă cu fel și fel de bolnavi: FĂRĂ ouă roșii si cu Lumină adusă uneori chiar de pacienți
Sărbătorile Pascale înseamnă pentru mulți dintre noi timp petrecut cu familia, mers la Înviere,  ciocnit ouă roșii. În schimb, pentru personalul din Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), sărbătorile sunt o perioadă dificilă și asta pentru că sute de persoane ajung la spital din varii motive, unele mai întemeiate, altele ilare.
REPORTAJ: Femeile (ne)observate din spitale care sunt cel mai aproape de bolnavi: Una a fost luată acasă de-un pacient
Nu de puține ori dăm importanța cuvenită doar medicilor sau asistenților și uităm de unele persoane care zilnic au grijă de pacienți chiar dacă în mod diferit, muncesc din greu și poate nu se bucură de aprecierea celorlalți. Astăzi, este despre ele, infirmierele de la Spitalul Județean Mavromati.
Zeci de sri lankezi aduși la Botoșani de un om de afaceri italian: Le-a dat loc de muncă, casă și masă, dar și câte un nume românesc – FOTO & VIDEO
Sri Lanka. O privire rapidă pe Wikipedia, pentru că numele sună cunoscut, dar detaliile lipsesc. Este o țară insulară asiatică, situată în sudul Asiei, în Oceanul Indian cu capitala în Colombo. Țara are o populație de aproximativ 21 de milioane de locuitori. 44 dintre sri lankezi au ajuns tocmai la Botoșani, la 10.000 de kilometri distanță de casă aduși, într-un paradox dulce-amărui, de un italian. Iar de aici, începe farmecul acestui articol.
REPORTAJ: Ambulanța a ajuns bătaia de joc a unora: Medici chemați să salveze saci de gunoi, agresați sau confundați cu taximetriștii: Veniți și vi-l luați că e mort
Botoșănenii, fie că sunt bolnavi sau nu, sună cu încredere la 112. Vorbim despre o încredere dusă uneori la extrem. Și astfel, din nefericire, medicii botoșăneni se confruntă cu tot mai multe afecțiuni închipuite ale pacienților.
IATĂ mâinile unui copil din Botoșani! POVESTEA puștiului care la 11 ani culege urzici pentru a-și ajuta mama și frații orfani de tată - GALERIE FOTO
Unii copii își doresc cel mai nou telefon apărut pe piață, alții nici măcar nu știu cum arată. Unii copii muncesc pentru a se întreține, alții nici nu știu ce înseamnă asta. Sunt copii și copii, unii mai fericiți decât alții, ”cu sau fără copilărie”.
REPORTAJ în comuna păzită de cadrele MAI de cel mai feroce dușman invizibil: oamenii stau treji noaptea, animalele băgate în „groapa comună” – FOTO&VIDEO
Comuna „maternitate” de unde a pornit primul focar de pestă porcină africană din județul Botoșani este în continuare sub asediu. Cei care o apără sunt vizibili de la depărtare, dușmanul este însă unul nevăzut, sperie localnicii, fie că vorbim despre pădurile cu copaci anemici sau propriile cotețe unde oamenii și-au crescut porcii.
CÂT de mult te schimbă pușcăria: de la trafic de persoane, la quilling și lecții pentru adolescenți – REPORTAJ din Penitenciarul Botoșani – GALERIE FOTO
Penitenciarul Botoșani este locul unde se descoperă multe talente, abilități, aptitudini. Da, desigur, este și un loc al oamenilor răi, dar care se pot transforma în ființe umane altruiste, conștiente de ceea ce au făcut în trecut… sau nu. Astăzi am ales să ne concentrăm pe partea pozitivă a poveștii despre tot ce înseamnă detenție.
Eminescu? – „Nu știm cine a fost…” REPORTAJ în orașul poetului nepereche „uitat” de tinerii botoșăneni
15 ianuarie 2019 - Ziua Culturii Naționale, dar și ziua în care se împlinesc 169 de ani de la nașterea la Botoşani a poetului nepereche, Mihai Eminescu. Poate pare surprinzător, dar există botoșăneni și mai cu seamă tineri care habar nu au cine a fost Mihai Eminescu.
Lacrimi, îmbrățișări lungi, dar și încurajări, căci STRĂINĂTATEA îi așteaptă: Sute de botoșăneni pleacă spre alte țări după sărbători – GALERIE FOTO
Orașul nostru rămâne din ce în ce mai gol și trist. Sute de botoșăneni au plecat spre Italia, Germania sau Anglia după sărbători, pentru a-și croi un trai mai bun. În fiecare an, luna ianuarie este cea mai tristă pentru botoșănenii care sunt nevoiți să se despartă de casă pentru a-și relua activitatea la locul de muncă, care din păcate, este la mii de kilometri de cei dragi.
REPORTAJ dinăuntrul durerii: Drama pacienților de la Mavromati loviți de cea mai grea boală - Forța trebuie să vină din tine
Dimineața zilei de 21 noiembrie 2018, Secția de Oncologie a Spitalului Județean Mavromati... O liniște apăsătoare domnește pe holuri și în saloane. Pentru cei mai mulți dintre pacienți este liniștea dinaintea furtunii. În timp ce un bărbat tocmai și-a dat sfârșitul în salon, alți zeci de pacienți se luptă cu o boală nemiloasă – cancerul. 
Liceul „din provincie” care a făcut 500.000 de euro în trei ani: Trebuie să supravieţuim, dacă nu facem ceva, în câţiva ani noi dispărem - GALERIE FOTO
Veste mare pentru liceul din cel mai sudic orăşel al judeţului: proiectul „Optimizarea instruirii practice în context european” depus în cadrul Programului Erasmus Plus a fost admis la finanţare.
Omul – spectacol: peste 1.000 de show-uri de la Botoşani şi până la Venezia, din comunism şi până în mileniul 3 cu cei mai mari artiști ai României
Spre sfârşitul anilor ’80 făcea cursuri la Şcoala Populară de Arte. Aşa l-a cunoscut pe Ion Ilie, pe atunci director al Filarmonicii de Stat Botoşani, care observându-i ideile de spectacole şi simţindu-i înclinaţia spre impresariat i-a propus să vină pe acest post la prestigioasa instituţie de cultură.
Afaceri cu cerul! Preotul faianțar - electrician care a ridicat o casă nouă unei familii rămasă fără acoperiș deasupra capului - VIDEO & GALERIE FOTO
O poveste emoționată vine de la capătul județului. În comuna Călărași o familie a rămas fără casă în primăvara acestui an din cauza unu incendiu.
Aventură la spălătoria care-ți curăță mașina până te apucă nervii: ori interior, ori exterior că-i greu amândouă
S-a încălzit brusc, de la zăpadă am trecut repejor la ”mâneci scurte”, așa că merg și eu ca tot omul să schimb anvelopele. Și zic apoi, ”hai să o și spăl”. Gravă eroare!
REPORTAJ în România nimănui și copiii sacrificați ai județului: Două fete care vor să învețe, retrase de mamă de la școală – GALERIE FOTO
La fix 40 de kilometri distanță de municipiul Botoșani se află comuna Cordăreni. Undeva dincolo de Dorohoi, drumul cu mașina este unul anevoios, nu din cauza a cine știe ce obstacole, ci doar a gropilor care fac distanța până acolo să fie parcursă în mai bine de o oră.
Paradisul din orașul mort
Oamenii curg valuri pe poarta fabricii, iar într-o parcare imensă zeci de autocare şi microbuze îi aşteaptă să îi ducă acasă. Pare o scenă desprinsă de pe fostele platforme industriale comuniste, când la ora schimburilor totul era un furnicar, muncitorii abia aveau loc să treacă unul de celălalt, iar autobuzele aveau călători şi pe scări. Doar că aici tabloul este totuşi diferit.
REPORTAJ: Cel mai frumos moment pe Bulevardul Mihai Eminescu, câinele Basil adus la Botoșani pentru un băiat – GALERIE FOTO & VIDEO
Ceea ce s-a petrecut joi dimineață pe Bulevardul Mihai Eminescu din municipiul Botoșani a fost un moment plin de emoție și o lecție dureroasă de viață, deopotrivă.
noroc cu tine diana curului, care le stii pe toate....
5 martie 2015, 18:34
sa inteleg ca ar trebui sa plangem? pai se pare ca era capul rautatilor din sat, cum s-ar spune, un golans din ziua de azi, unul din ala de nu te lasa in pace pe ulitele satului, numai ce este el jmecher. si el nu a facut nimic, e nevinovat, asa cum este vanghele, ridzi, mitrea, si altii. bai, nu ati ajuns in puscarie de buni samariteni ce ati fost, ati ajuns acolo pentru ca nu ati stiut sa fiti oameni. pariez ca asta era unul din ala de te batea in mijlocul ulitii sa stie tata lumea ce tare este el. bine ma ... tot puscarias esti ...
5 martie 2015, 12:45
Sondaj
Sunteți mulțumiți de serviciile medicale prestate în spitalele din Botoșani?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Consider că am ajuns la maturitatea politică în care să pot ajunge la CJ să fac mult mai mult pentru județ decât au făcut toți ceilalți în cei 30 de ani care au trecut de la revoluție”,Costel Șoptică, președinte ...
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.7524 lei
USD
Dolarul SUA
4.3164 lei
CHF
Francul elveţian
4.3241 lei
GBP
Lira sterlină
5.4550 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9864 lei
XAU
Gramul de aur
207.4267 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2452 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4292 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9196 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2618 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1840 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6362 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.