Primele săptămâni reci pun la încercare rezistența organismului copiilor, mai ales când trec de mai multe ori pe zi din căldura din case în aerul rece de afară. „Frigul nu aduce virusul, ci îl ajută” – avertizează dr. Raluca Bidiga. Nu frigul „îmbolnăvește”, ci faptul că, în aer rece, mucoasa nazală își pierde parțial capacitatea de apărare, iar virusurile întâlnite în colectivitate au cale liberă. Pediatrul explică în detaliu, pentru părinți, cum reacționează corpul copiilor și ce putem face concret în această tranziție de sezon.
Atunci când inspirăm aer rece, vasele de sânge din mucoasa nazală se contractă, fluxul sanguin local scade, iar anticorpii și celulele de apărare ajung mai greu în această zonă. Temperatura scade în interiorul nasului, mucusul devine mai vâscos, iar cilii care „curăță” particulele virale funcționează mai lent. „Expunerea la aer rece reduce cu aproximativ 40% capacitatea unor celule imune din mucoasa nazală de a neutraliza virusurile respiratorii”, subliniază medicul.
Frigul nu aduce virusul, dar creează condiții mai favorabile pentru virusurile răspândite de alți copii și adulți – iar copiii sunt expuși constant în colectivități – să pătrundă și să se multiplice.
Imunitatea copiilor în sezonul rece nu ține doar de haine groase și de virusuri. „Vitamina D, cortizolul, melatonina și hormonul de creștere influențează rezistența copilului la frig și oboseală. Iar acest echilibru hormonal depinde de anotimpuri, somn și stilul de viață”, explică pediatrul.
Mai simplu spus, somnul suficient și expunerea moderată la lumina naturală ajută indirect sistemul imun. Pentru părinți, acest mecanism înseamnă că simpla ieșire în aer rece nu îmbolnăvește copilul, dar poate reduce temporar scutul natural al mucoasei respiratorii.
„Tranziția treptată este cea mai importantă”, recomandă dr. Raluca Bidiga. Copiii trebuie să stea zilnic afară, indiferent de temperatură, crescând progresiv durata. Pentru a evita diferențele mari interior-exterior, temperatura din casă nu trebuie să nu fie excesiv de ridicată. Stratificarea hainelor – straturi subțiri, mai multe – permite adaptarea ușoară la schimbările de mediu.
Un alt element dovedit și ușor de pus în practică este umidificarea mucoasei nazale cu soluție salină izotonică de 1-2 ori pe zi. Aceasta nu doar menține mucoasa hidratată și cilii funcționali, dar poate reduce încărcătura virală și bacteriană, micșorând riscurile ca un virus să „prindă”.
Ce are efect limitat sau este mit: suplimentele de rutină cu vitamina C sau zinc administrate copiilor sănătoși nu previn răcelile în mod demonstrat – mai spune pediatrul. Iar antibioticele date „preventiv” sunt complet inutile pentru viroze. Așadar, nu investiți în suplimente pentru a preveni o răceală. Acestea nu protejează copilul sănătos de viroze.
Mici obiceiuri care ajută:
Aceste recomandări simple reduc riscul real, fără a recurge la „trucuri” nedovedite. Cheia este să menținem corpul copilului pregătit, nu să-l izolăm complet de frig.
„Inițierea tratamentului sau creșterea dozelor de corticosteroizi inhalatorii se face individualizat, în colaborare cu medicul curant al copilului. Nu există recomandări generale, depind de forma de astm, severitatea bolii și vârsta copilului”, avertizează dr. Bidiga. De aceea, controlul periodic și discuția despre protocolul pentru diverse situații trebuie să facă parte din educația pacientului cronic.
Există, totuși, recomandări generale pe care părinții copiilor cu astm le pot urmări, spune pediatrul. „Verificați tehnica inhalatorului la fiecare vizită la medic. Peste 50% dintre copii nu o fac corect! De asemenea, controlați expunerea copilului la alergeni – aer rece combinat cu praf, mucegai, păr de animale, odorizante. Și aerisiți încăperile!”
Semnele de alarmă care indică nevoia de ajustare a tratamentului de fond sunt:
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
