Cunoscută și drept „ochi leneș”, ambliopia este o afecțiune oculară comună la copii. Se dezvoltă atunci când copilul are un ochi care nu vede bine din pricina conexiunii slabe dintre acest organ și creier. Mai rar, afecțiunea poate părea la ambii ochi. Tratamentul instituit în copilărie, până la vârsta de șapte ani, asigură recuperarea vederii într-o proporție aproape totală. Detaliem semnele la care părinții ar trebui să fie atenți.
Primul control oftalmologic al copilului ar trebui făcut înainte de împlinirea vârstei de un an, recomandă medicii. Cu atât mai mult dacă în familie există persoane care poartă ochelari, suferă de strabism sau alte afecțiuni oculare. Și nu degeaba, pentru că este foarte posibil ca și cel mic să aibă probleme de vedere.
Una dintre cele mai frecvente afecțiuni oculare la copii este așa-numitul „ochi leneș” sau ambliopie. Riscul de ambliopie este mai mare la copiii născuți prematur, care au întârieri în dezvoltare sau un istoric familial care include această afecțiune.
Asociația Americană de Oftalmologie Pediatrică și Strabism – American Association for Pediatric Ophtalmology and Strabismus, AAPOS – definește ambliopia acea afecțiune care implică vederea neclară la unul sau la ambii ochi, chiar și atunci când copilul poartă ochelari. Ambliopia apare când ceva afectează modul în care se dezvoltă vederea în copilărie.
Atunci când copilul este mic, creierul lui învață să vadă clar lucrurile din jur. Atunci când copilul suferă de ambliopie, creierul primește o imagine neclară de la unul sau de la amândoi ochii și nu învață să vadă bine. Asta se întâmplă pentru că legăturile dintre creier și ochi nu funcționează corect. Dacă nu este tratată, ambliopia poate determina pierderea permanentă a vederii.
Conform sursei mai sus citate, există trei posibile cauze ale ochiului leneș.
Prima dintre ele este strabismul – ambliopia strabismică – în care vederea slabă la un ochi este cauzată de strabism, adică de alinierea greșită a unui ochi sau a ambilor. Această aliniere incorectă determină creierul să ignore semnalele venite de la ochiul deviat pentru a evita confuzia cauzată de vederea dublă. În consecință, creierul se concentrează pe imagina clară furnizată de ochiul sănătos. Prin urmare, ochiul deviat suferă o scădere sau o pierdere totală a acuității vizuale.
Viciile de refracție sunt a doua cauză de „ochi leneș” , cunoscute fiind și sub denumirea de ambliopie refractivă. Aceasta înseamnă că un copil poate avea o aliniere corectă a ochilor, dar în același timp și miopie, hipermetropie sau astigmatism la unul dintre ochi, în timp ce, la celălalt, nu. Adică o dezvoltare vizuală deficitară ca urmare a existenței unor erori de refracție între cei doi ochi. Atunci când se întâmplă acest lucru, creierul devine dependent de ochiul mai bun, ignorând deficitele ochiului mai slab.
În timp, acest lucru duce la o lipsă de utilizare a ochiului respectiv și la amblioplie.
A treia cauză de ochi leneș este obstrucția vederii, cunoscută sub numele de ambliopie deprivativă. Cauza poate fi un cristalin opac – cataractă – o pleoapă căzută sau o cicatrice corneeană care împiedică imaginea să ajungă pe retină.
Printre semnele „ochiului leneș” se numără:
– alinierea greșită a ochilor,
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
