Datele din cele 12 centre universitare din țară, analizate de HotNews, arată că tinerii medici nu se pot angaja imediat după aproximativ 10 ani de studii, deși dețin o diplomă de medic specialist.
După absolvirea Facultății de Medicină, proaspeții absolvenți susțin examenul de rezidențiat, alegând o specialitate medicală. Durata rezidențiatului variază între 3 și 7 ani, adăugându-se celor 6 ani de facultate. La final, medicii susțin un nou examen pentru a obține diploma de medic specialist.
Cele 12 centre universitare care organizează pregătire în rezidențiat sunt: București, Cluj Napoca, Iași, Timișoara, Craiova, Târgu Mureș, Arad, Brașov, Constanța, Oradea, Sibiu și Galați.
La Arad, niciunul dintre cei 28 de medici rezidenți, recent deveniți specialiști, nu a efectuat rezidențiat pe post.
Situația pe orașe indică o problemă generalizată:
La Sibiu, doar 6 din 161 de absolvenți de Medicină au avut rezidențiat pe post.
La Timișoara, 35 din 520 de medici rezidenți au beneficiat de rezidențiat pe post.
În București, cel mai mare centru universitar, 208 din 1.677 de medici rezidenți au avut rezidențiat pe post. Restul de 1.469 își caută un loc de muncă.
Analiza situației din cele 12 centre universitare arată că, din 4.693 de medici rezidenți din cea mai nouă generație de specialiști, 514 au avut rezidențiat pe post, în timp ce 4.179 au efectuat rezidențiat fără post.
Conferențiar universitar la UMF „Carol Davila” și coordonator de rezidențiat ATI la Institutul „Matei Balș”, Elena Copaciu, își exprimă îngrijorarea cu privire la absorbția celor aproape 4.200 de proaspeți medici specialiști în sistemul public de sănătate.
„Cum absoarbe sistemul peste 4.000 de medici?”, se întreabă aceasta.
Potrivit Elenei Copaciu, variantele pentru un proaspăt medic specialist fără post sunt limitate:
Așteptarea unui concurs de angajare implică o perioadă fără venituri. „Din momentul în care se publică un post pentru concurs și până când se organizează concursul trec între 30 și 45 de zile. Nu mai vorbim cât se așteaptă până se organizează concurs: poate dura luni sau ani de zile”, explică coordonatoarea de rezidențiat.
În București, în specialitatea Anestezie – Terapie Intensivă, doar Spitalul „Sf. Pantelimon”, a cărui secție ATI a fost implicată într-un scandal anterior, a scos posturi la concurs în ultimii ani. „Acolo, deficitul de personal este cronic, iar rulajul de pacienți este foarte mare”, afirmă Elena Copaciu.
În alte cazuri, „cu greu s-au aprobat derogări și s-au scos posturi la concurs, în funcție de prioritățile momentului”, adaugă medicul ATI.
Media de vârstă a proaspeților medici specialiști este de 30 de ani sau mai mult, o vârstă la care mulți au deja familii și responsabilități financiare. „Specializarea în Medicină cere timp. Și chiar și după ce iei diploma de medic specialist, e nevoie de încă un an – doi de practică, în care să te ții bine pe propriile picioare, pentru a stăpâni bine specialitatea”, subliniază coordonatoarea de rezidențiat.
În această perioadă, medicii au nevoie de venituri și de un contract de angajare sau colaborare pentru a obține autorizația de liberă practică de la Colegiul Medicilor. „Unii dintre ei fac contracte de voluntariat cu spitalele, doar ca să poată obține autorizație de liberă practică”, explică Elena Copaciu.
Cel mai adesea, tinerii medici încheie contracte de gărzi cu spitalele. „Managerii de spitale sunt mai deschiși să le ofere tinerilor medici contracte de gărzi, pentru că au nevoie să își acopere liniile de gardă, în loc să scoată la concurs post pe perioadă nedeterminată.”
Totuși, gărzile reprezintă „o uzură fizică importantă”, conform Elenei Copaciu. „Nu este ca și cum ai lucra zi de zi la cabinet. Să îți petreci nopți în șir prin gărzi presupune o uzură fizică foarte mare.”
Există spitale care scot posturi la concurs, dar majoritatea sunt în provincie, unde condițiile sunt precare și medicilor li se cere să „cârpească” actul medical. Elena Copaciu menționează foști rezidenți care au părăsit astfel de spitale la scurt timp după angajare din cauza lipsei condițiilor. La unele dintre acestea, nu se mai prezintă candidați la concursuri.
Două foste rezidente ale Elenei Copaciu au ales să lucreze în privat în București, după ce în spitalele de provincie unde se angajaseră inițial, „li se cerea să accepte lipsa de materiale, de medicamente, lipsa de personal. Li se cerea să «cârpească» actul medical. Așa ceva nu este de acceptat.”
În prezent, angajările în spitale sunt blocate, iar posturile pot fi scoase la concurs doar prin memorandum, prin excepții decise de Ministerul Sănătății sau de consiliile județene/primării.
Deschiderea unui cabinet medical propriu sau angajarea în privat nu sunt soluții simple la început de carieră. „La început de drum le e mai greu să deschidă un cabinet propriu și destul de greu sunt angajați și de policlinicile private. Pentru că privatul vrea ca medicul să aibă un nume și niște titluri care să atragă pacienți”, afirmă Elena Copaciu.
HotNews a încercat să discute cu medici rezidenți sau proaspeți specialiști fără post, dar toți au refuzat, temându-se că un interviu ar putea „să le scadă și mai mult șansele de angajare”.
În unele specialități medicale, chiar și în centrele universitare mari, niciun medic rezident nu efectuează rezidențiat pe post.
În București, niciunul dintre cei 40 de rezidenți în Chirurgie generală nu a avut rezidențiat pe post.
La Gastroenterologie, un singur medic din 33 a avut rezidențiat pe post, dar la Spitalul Județean din Brăila. Legea permite ca postul să fie într-un spital din alt oraș, dar afiliat centrului universitar.
La Obstetrică – ginecologie, din 48 de medici specialiști, doar 6 au avut rezidențiat pe post: doi ca asistenți universitari la UMF „Carol Davila” și patru la spitale din Sinaia, Ploiești, Zimnicea și Fetești.
La Ortopedie, un singur medic rezident a avut rezidențiat pe post, la spitalul din Oradea.
Sursa https://www.hotnews.ro
